Ghid verificat · un loc = o fișã
62 locuri gãsite cu filtrul actual.
Filtre tu lucru
62 locuri gãsite cu filtrul actual.
Scarlat Lambrino a dat di „Poarta Mare” tu 1933; tu 1987, alte lucrãri au scos-o din nou la luminã. E gura principalã a cãtãții di vremea tu care Imperiul, la capãtu secolului al I…
Lângã Tropaeum Traiani, altaru di la Adamclisi a fost ridicat la începutu secolului II, tu vremea lui Traian, ti soldații cãzuți tu luptele di Dobrogea. Nu e un templu di slujbã, c…
Nu departe di Peștera Sfântului Ioan Casian, calcaru formeazã un semicerc natural, ca o cavea. Localnicii îi zic amfiteatru; n-are scene, n-are bilete, numa trepte di stâncã shi o…
Sub Hotelu Continental Forum stau, di sãpãturile di 1988-1989, resturi di amfiteatru shi o bazilicã di secolele II-V. S-a gãsit poarta di acces spre arenã shi bucãți di pista pi ca…
Descoperire Ansamblu stã tu versantu di nord-vest al Dealului Tibișir, la marginea di sud-vest a Murfatlarului, deasupra fostei Vãi Carasu, azi Canalu Dunãre-Marea Neagrã. Tu dupã-…
La un kilometru nord-est di Beștepe, la Piatra lui Boboc, s-țin urmele unei dave getice. Tu literatura maj veche locu - shi așezarea di lângã - apare shi ca Salsovia, nume pãstrat…
La Agighiol, tu comuna Valea Nucarilor, dealurile di lângã Tulcea ascund o așezare tu care geții shi grecii au trãit unii lângã alții. Pi teren vãdz maj degrabã denivelãri, fragmen…
Pi dealurile di lângã Telița, tu poalele Mãcinului, s-citesc urmele unei așezãri fortificate cunoscute ca Edirlen. E un sit di teren, nu un muzeu: valuri, pietre shi o poziție cã c…
La Poarta 1 a portului stau resturile unei bazilici di secolu al V-lea, folositã shi tu al VI-lea. E o salã creștinã di tip paleocreștin, ridicatã cãnd Tomis, capitalã di provincie…
Tu nord-estu cãtãții, pi locu unei necropole folosite di secolu I a.Chr. pânã tu secolu I p.Chr., tomitanii au întins tu secolele V-VI un cartier di case. Schimbarea e clarã: di la…
Tu 1972, lângã Ovidiu, au ieșit la ivealã zidurile unui castru di secol VI, di tip quadriburgium: patru turnuri, douã rotunde shi douã dreptunghiulare, trase tu afara incintei. For…
Dealu Monumentului di Tulcea acoperã cãtatea Aegyssus. Numele e celtic; Ovidiu, di exilu di la Tomis, o pomește ca o urbe veche atacatã di geți. Romanii au ținut locu di secolu II…
La Albești, între Callatis shi Dionysopolis, arheologii au desfãcut o așezare fortificatã locuitã maj ales tu secolele IV-III î.Hr. Prima incintã, cam tu mijlocu secolului IV, ține…
Tu Capu Dolosman, deasupra Lacului Razim, ruinele Argamum (anticã Orgame) stau tu o falezã di calcar. Colonistii di Milet au venit aici tot tu secolu al VII-lea î.Hr. Un izvor anti…
La Cernavodã, pi malu drept al Dunãrii, Axiopolis a ținut ochii pi trafic shi pi vad. Așezarea romanã di secol II a fost refãcutã shi tu vreme bizantinã, cã fluviul rãmânea drumu p…
Tu malu stâng al Dunãrii, la 3 km sud di Ostrovul tulcean, o stâncã di vreo 30 di metri ține straturi di la Hamangia, Noua shi Babadag, apoi o fortificație romanã legatã di Legiune…
Numele e getic shi înseamnã, tu scurt, cãtatea di la cotiturã. Stã tu un pinten di calcar, între Cernavodã shi Hârșova, acolo unde Dunãrea face o buclã largã. Traian a transformat…
Hârșova stã tu o stâncã deasupra apei, iar Carsium a ocupat exact aist cap. Romanii au fortificat o vatrã geticã; Tabula Peutingeriana shi Itinerarium Antonini o noteazã ca stație…
La vreo cinci kilometri sud di Gârliciu, tu platoul Hisarlâc, stau ruinele cãtãții Cius. Romanii au pus aici un punct di pazã tu Dunãrea de Jos încã di secolu I, tu logica frontier…
Ostrovu Bisericuța, lângã Garvan, ține fortificația Dinogeția. Romanii, tu vremea lui Dioclețian, au mutat aici un punct cã înainte fusese tu malu stâng, la Barboși. Au trecut Legi…
Deasupra satului Enisala, zidurile di piatrã privesc Lacu Razim shi dealurile Dobrogei di Nord. Ce umbli azi e, tu principal, o fortificație di secolele XIII-XIV, pusã tu-un punct…
La doi kilometri di Murighiol, Halmyris a fost castru, port shi, di secolu IV, shi centru creștin. Aici sãnt pomeniți martirii Epictet shi Astion. Flota Classis Flavia Moesica a av…
Între Slava Rusã shi Slava Cerchezã s-întinde, tu vreo 24 di hectare, cea maj mare fortificație dobrogeanã cercetatã: maj întinsã decât Histria, Tomis sau Callatis la apogeu. A trã…
La Vadu, spre mare, ruinele numite Kara-Harman (apoi Caraharman) își trag porecla di turcã: „kara” e negru, „harman” e arie, cerc sau amestec, dupã cine traduce. Evliya Çelebi o po…
Tu malu înalt al Isaccei, înainte ca Dunãrea sã s-deschidã spre Deltã, Noviodunum a fost tu rând vatrã celticã, castru roman, bazã a Classis Flavia Moesica, apoi punct bizantin. Tu…
Tu malu drept al brațului Sfântu Gheorghe, la Nufãru, bizantinii au ridicat la sfârșitu secolului al X-lea o fortificație di control al vadului. Ioan Tzimiskes își așeza atunci The…
Dealu Musait, între Rasova shi Dunăreni, ține ruinele Sacidavei. Di la Aliman sãnt cam 8 kilometri tu drum di pãmânt. Romanii au pus aici un castru di mal, tu lanț cu Capidava, Car…
Lângã Mahmudia, castrul pomenit tu Itinerariul Antonini shi tu Tabula Peutingeriana a ținut un punct tu brațu di jos al Dunãrii, di secolele II-III încolo. Numele Salsovia apare tu…
La Turcoaia, tu dealurile Iglița shi Râioasã, a stat Troesmis - întâi așezare geticã, apoi castru shi ossã roman, di la secolu II pânã spre secolu VII. Di aici s-controla un sector…
Cãtãția stã la vreo 600 di metri sud-vest di satu Adamclisi shi la circa 1.500 di metri di monumentu di pi deal, pi valea Urluia. Traian a așezat aici familii di veterani dupã rãzb…
La vreo 54 di kilometri di Constanța, deasupra Pantelimonului di Sus, zidurile di la Ulmetum stau tu un platou tãiat di râpe. Romanii au fortificat locu tu secolele IV-VI, tu o așe…
Vasile Pârvan a deschis șantieru di la Histria tu 1914. Dupã el au venit Scarlat Lambrino, Emil Condurachi, Dionisie Pippidi. Muzeulu di la poarta sitului, reorganizat tu 1982, țin…
La Dumbrãveni, tu sudu județului Constanța, calcaru adãpostește un ansamblu di bisericuțe shi chilii sãpate tu stâncã. Arheologii le dateazã, tu linii mari, tu secolele IX-X: acela…
Tu 1962, la lucrãrile di extindere ale Colegiului Național „Mihai Eminescu” di pi Bulevardu Ferdinand nr. 30, au ieșit la ivealã camerele unei cripte di bazilicã di secolele V-VI.…
Tu secolu IV, Tomis avea tu mal un depozit-terasã cu pardosealã di mozaic, legat di port. Clãdirea a fost scoasã la ivealã sub falezã shi acoperitã cu un pavilion. Vãdz sute di met…
Tu Dealu Cetãții, deasupra Babadagului, s-citesc urmele unei fortificații di prima epocã a fierului, secolele XI-VIII î.Hr. Cultura arheologicã s-cheamã tot Babadag shi s-întinde t…
La Plopeni, între secolele IV shi VI, a funcționat o fortificație di pi linia târzie romanã, preluatã apoi di administrația bizantinã. Pãzea drumuri shi sate, nu un port. Pi teren…
Clãdirea fostei jandarmerii otomane pãstreazã planu sobru al unui sediu di ordine publicã di secolele XVIII-XIX: ferestre regulate, zid gros, curte interioarã. Aici stãteau jandarm…
Chiar sub Edificiulu Roman cu Mozaic stau magaziile portului antic: încãperi boltit, rânduite ca sã ținã cereale, untdelemn, vin shi tot ce intra di la Marea Neagrã. E infrastructu…
La marginea pãdurii Migilet, lângã Ion Corvin, o peșterã joasã e legatã di tradiția cã apostolu Andrei ar fi poposit aici tu secolu I. Mãnãstirea di deasupra s-a organizat tu 1943;…
Ploi torențiale di anji 1970 au scos la ivealã, la Niculițel, cupola unei cripte. Tuăuntru erau osemintele martirilor Zotikos, Attalos, Kamasis shi Filippos, cu numele scrise tu pe…
Tu 1988, tu strada Mircea, la sãpãtura unor blocuri, Constantin Chera shi Virgil Lungu au dat di un cavou pictat di a doua jumãtate a secolului al IV-lea, tu zona vechiului cimitir…
Muzeulu di Hârșova își trage numele di la cãtatea di pi stâncã. Colecția acoperã Hamangia, Gumelnița, epoca romanã shi evu mediu dunãrean. Sãnt piese di sãpãturile di la Carsium sh…
Lângã monumentu Tropaeum Traiani, muzeulu di la Adamclisi ține piesele cã explicã victoria di 102: metope, arme, inscripții, macheta cãtãții. Traian și-a marcat campania aici, tu d…
Tu 3 iunie 2006, Cernavodã a deschis Muzeulu Axiopolis tu-o clãdire maj veche, refãcutã. Firu e clar: di la Gânditoru di la Cernavodã (perechea di la Hamangia, mileniile VI-III î.H…
Dacã vrei sã înțelegi di unde a pornit Mangalia, începe di di centrulu ossãului, la muzeulu deschis tu 1959. Colecția e construitã tu jurul Callatisului: colonia dorienilor veniți…
Tu Piața Ovidiu, tu palatul comunal di 1912-1921, stã muzeulu di istorie naționalã shi arheologie. Fondu trece di 430.000 di piese - al doilea di aist tip di țarã. La parter sãnt t…
La vreo nouã kilometri tu aval di Ostrov, Dunãrea ține o insulã cã nu ajungi decât cu barca localnicilor. Pãcuiul lui Soare pãstreazã zidurile unei fortificații bizantine legate di…
Tu 1959, di-a lungu zidului romano-bizantin di secol IV - ținut pânã tu secolu al VI-lea - s-a amenajat un parc cu piese scoase di sãpãturi. Restaurãrile di atunci au dat forma di…
La gâtul peninsulei, unde începe Constanța veche, Parcul Catedralei - tot maj des numit Parcul Arheologic - ține la vedere ziduri, baze di coloane shi piese di lapidariu di Tomis.…
Fotografiile obiectivelor: Wikimedia Commons icã redacție, credit pe cafi fișã. Fãrã imagini di pe dobrogea150.ro.
Nu s-află. Proață altu cuvênt.