Podișul Dobrogei · Geografie · Dobrogea

Stepa dobrogeană

Pãmântul muncit cu rãbdare, grãnarul dintre Dunãrea shi mari.

Înapoi la frândza Dobrogealie

Stepa dobrogeană, pe ãndelete

Tu mijlocul Dunãrii shi mãrii, Dobrogea easti tu ma mare parte un podiș di stepã: dealuri domoale cu loess, praful adus di vânturi tu epoca glaciarã, care dã unele di’n cele ma fertile soluri. Aoa cresc grâu, floarea-soarelui, rapița shi viile di la Medgidia spre Adamclisi shi Ostrov.

Stepa easti peisajlu rãbdãrii. Varile sânt fierbinți shi uscate, iernile bate crivãțu, ploile vin cãnd vor ele. Di milenii, oamenii di aoa au învãțat s-lucreadzã cu pãmântlu, nu împotriva lui: geții cu cai shi grâne, romanii cu vița-de-vie, mocanii ardeleni cu oile tu transhumanțã pânã la mare.

Azi stepa s-a reinventat din nou: vântulu care a bãtut dintotdeauna peste podiș învârte acum turbinele di la Fântânele-Cogealac, cel ma mare parc eolian terestru di’n Europa. Pãmânt muncit cu rãbdare, care rãsplãtește constanța, nu graba.

Stepa dobrogeană di-a lungul a oarãljei

Di-la formarea a peisajlui pãnã azã, un fir cronologic.

epoca glaciară

Depunerea loessului

Vãnturile depun peste podiș stratul di praf fin care va deveni unu di cele ma fertile soluri ale țãrii.

cca. 5000 î.Hr.

Primili agricultori

Comunitãțile neolitice, intre care cultura Hamangia, lucreazã pãmãntul shi modeleazã lutul stepei.

antichitate

Grãnaru cetãților

Grãul stepei hrãnește Histria, Tomis shi Callatis; romãnji aduc vita-di-vie pi dealurile Dobrogei.

sec. XVIII-XIX

Transhumanța mocanilor

Ciobanji ardeleni coboarã cu turmele tu stepã; mulți s-așazã definitiv shi schimbã fața regiunii.

1878-1930

Colonizarea modernã

Dupã unirea cu România, stepa e împãrțitã, aratã shi plantatã; Dobrogea devinã grãnaru național.

2012

Energia vãntului

La Fântânele-Cogealac sã finalizeazã cel ma mare parc eolian terestru di'n Europa: 240 di turbine tu plinã stepã.

Reperele a regiuniljei

Tropaeum Traiani - Adamclisi

Monumentul triumfal al lui Traian vegheazã stepa di peste 1.900 di anji.

Podgoria Murfatlar

Unã di cele ma cunoscute podgorii ale României, pi dealurile calcaroase ale stepei.

Parcul eolian Fântânele-Cogealac

Cel ma mare parc eolian terestru di'n Europa, cu 240 di turbine.

Cheile Dobrogei

Canion calcaros format di'n recife jurasice, rezervație naturalã tu mijlocul stepei.

Reperele pe hartã

Pinurile dishchid un preview scurtu. Detaliile sunt pe fișa a loclui.

Stepa e deschisă tot anul; vara e uscată, iarna bate vântul. Sezon de stepă: mai–iunie

Corector de sat

Dacă știi că un fapt de pe pagina asta e greșit, scrie-l. Redacția publică doar după verificare. Nu e chat.

Software cu rãdãcini tu locurile aiste

Di regiunea unde e Stepa dobrogeană facem patru aplicații di-aradã: iShopSync, Gym, iMemory shi Daunomania.

Vedz aplicațiile a noastre
Favoritele stau numai pe telefonlu a tău, nu sunt alagate. Fă-ti un cont ca s-li-alagi.