Muntsâlj Măcin
Cei ma vechi muntse ai României, 300 di milioane di anji di rezistențã.
Înapoi la frândza DobrogealieTi
Muntsâlj Măcin, pe ãndelete
Muntsãlji ma veclji a Româniljei. Cheatrã hercinicã, 300 di miliõn di anj. Sta nãinti di dinozaurjlji.
Vãtãmate pãnã la dealuri di granit. Țuțuiatu ari numai 467 m. Sta cã cheatra e tari, nu cã sunt nalti.
Di’n 2000, masivlu e Parc Național: stepã, pãduri submediteraneene shi stânci di granit, cu broasca țestoasã dobrogeanã, balaurul dobrogean — cea ma mare șopârlã di’n țarã — shi peste 180 di sots di pãsãri. La poale, orașlu Mãcin țâne amintirea castrului roman Arrubium.
Cronologhie
Muntsâlj Măcin di-a lungul a oarãljei
Di-la formarea a peisajlui pãnã azã, un fir cronologic.
Orogeneza hercinicã
Coliziunea plãcilor tectonice ridicã un lanț muntos semeț, pi când continentele formau încã Pangeea.
Marea eroziune
Vânt, apã shi îngheț macinã muntsele di'n înãlțimi alpine pânã la dealurile di granit di azi.
Arrubium
Romãnji ridicã la poalele muntselelor castrul di cavalerie Arrubium, pi limes-ul dunãrean.
Parcul Natsional
Muntsele Mãcinului devin parc natsional: 11.000 di hectare di stepã, pãduri shi granit protejate.
Muntele-lecție
Trasee di drumeție printre stânci di 300 di milioane di anji. Rezistența fãrã spectacol rãmâne modelul nostru di lucru.
Ti vediri
Reperele a regiuniljei
Vârful Țuțuiatu (467 m)
Cel ma înalt punct al Dobrogei, cu panoramã peste Dunãrea shi stepã.
Traseul spre Țuțuiatu urcã di'n Greci printre livezi shi stâncãrii, pânã la vârful di pi care sã vede toatã Dobrogea di nord: Dunãrea cu bãlțile Brãilei, stepa shi, tu zilele senine, chiar shi muntsele Buzãului peste fluviu.
Vârful era parte di'n-tr'un lanț muntos di talie alpinã.
Cel ma înalt punct al Dobrogei, accesibil tu 2-3 ore di urcuș.
Culmea Pricopanului
Creastã golașã di granit cu forme spectaculoase, precum Sfinxul Dobrogean.
Creasta golașã di deasupra Mãcinului easti o galerie di sculpturi naturale: Sfinxul Dobrogean, Cocoșul, stânci rotunjite di vânt di sute di milioane di anji. Traseul di creastã easti scurt, dar spectaculos, cu Dunãrea mereu la orizont.
Vântul shi înghețul sculpteazã granitul tu forme ciudate.
Cel ma fotografiat traseu di'n nordul Dobrogei.
Balaurul dobrogean
Cea ma mare șopârlã di'n România, relict al faunei di stepã, trãiește printre stânci.
Balaurul dobrogean poate depãși 40 cm shi easti complet inofensiv, tu ciuda numelui. Relict al stepelor di altãdatã, ma trãiește numa tu câteva locuri di'n Dobrogea, iar stâncãriile Mãcinului sânt refugiul lui preferat.
Specie strict protejatã, simbol al parcului natsional.
Mãnãstirea Cocoș
Mãnãstire di'n secolul XIX la poalele muntselelor, loc di liniște intre pãduri.
Ctitoritã tu 1833 di cãlugãri ardeleni întorși di la Athos, mãnãstirea Cocoș adãpostește moaștele martirilor di la Niculițel, descoperite tu 1971 tu o criptã paleocreștinã di'n secolul IV, printre cele ma vechi mãrturii creștine di pi teritoriul României.
Mãnãstirea easti ctitoritã la poalele muntselelor.
La Niculițel sã descoperã cripta martirilor di'n sec. IV.
Loc di pelerinaj shi liniște intre pãdurile Dobrogei di nord.
Hartã
Reperele pe hartã
Pinurile dishchid un preview scurtu. Detaliile sunt pe fișa a loclui.
Vara e arșiță pe granit; iarna, potecile pot fi alunecoase. Sezon de Măcin: aprilie–iunie și septembrie–octombrie
Vedz regiunea
Ma nãpoi prin Dobrogea
Sate di-n aistã zonã
Paginile di-n rundele di-acum, tu aistã zonã.
Sub-regiuni di Muntsâlj Măcin
Macro-ținuturi
Corector de sat
Dacă știi că un fapt de pe pagina asta e greșit, scrie-l. Redacția publică doar după verificare. Nu e chat.
Software cu rãdãcini tu locurile aiste
Di regiunea unde e Muntsâlj Măcin facem patru aplicații di-aradã: iShopSync, Gym, iMemory shi Daunomania.
Vedz aplicațiile a noastre