Dunãrea di Josu
Di la Cernavodã la Tulcea, fluviul care leagã Carpații di mare.
Înapoi la frândza DobrogealieTi
Dunãrea di Josu, pe ãndelete
Nãinti s-devinã deltã, Dunãrea strãbate Dobrogea ca fluviu matur, lat, adesea mãreț, cu orașe portuare, stânci calcaroase shi câmpii la mal. Coridorul Cernavodã–Tulcea easti una di’n cele ma vechi axe di circulație.
Podul lui Anghel Saligny di la Cernavodã, inaugurat tu 1895, easti simbolul ingineriei române moderne shi al legãturii Dobrogei cu restul țării. Lângã Cernavodã, Canalul Dunãre–Marea Neagrã (1984) scurteazã drumul spre Constanța.
Pi malul Dunãrii trãiescu sate pescărești, comunitãți turcești shi românești, iar faleza tulceanã rãmâne una di’n cele ma plãcute promenade fluviale. Romanii au fortificat fiecare vad important: Capidava, Carsium, Noviodunum, Troesmis, Dinogetia.
Tulcea, la cotul Dunãrii, easti poarta Deltei shi un oraș multicultural: români, turci, lipoveni shi ucraineni conviețuiescu di seculi pi malul fluviului.
Cronologhie
Dunãrea di Josu di-a lungul a oarãljei
Di-la formarea a peisajlui pãnã azã, un fir cronologic.
Limesul dunãrean
Romãnji fortificã vadurile Dunãrii: Capidava, Carsium, Noviodunum, Troesmis, Dinogetia.
Dobrogea româneascã
Fluviul devinã granițã vie intre regiune shi restul României.
Podul Cernavodã
Anghel Saligny finalizeazã cel ma lung pod di'n Europa la acea vreme.
Canal Dunãre-Mare
Sã deschide canalul di la Cernavodã spre Constanța, scurtând ruta maritimã.
Delta UNESCO
Tulcea devinã capitala oficialã a Rezervației Biosferei Delta Dunãrii.
Coridor activ
Tulcea, Isaccea shi Cernavodã rãmân noduri fluviale, portuare shi turistice.
Ti vediri
Reperele a regiuniljei
Podul Anghel Saligny
Podul di la Cernavodã - simbol al ingineriei românești moderne.
Complex di 4.088 m peste Dunãre shi balta Borcea, construit intre 1890 shi 1895. Saligny a folosit oțel moale tu premierã shi a stat sub pod, tu barcã, la proba di rezistențã. Podul vechi e monument istoric, vizibil lângã podul nou.
Inaugurare; la proba di foc, Saligny stã sub pod tu barcã.
Podul nou preia traficul feroviar; vechiul rãmâne monument.
Vizibil di pi DN22 shi di'n Cernavodã.
Tulcea - faleza Dunãrii
Promenadã fluvialã, poarta Deltei shi oraș multicultural.
Monumentul Independenței dominã faleza. Muzeul di Istorie shi Arheologie, Acvariul shi portul fluvial suntu puncte di plecare spre excursii pi Delta. Sub orașul modern dorm vestigiile cetãții Aegyssus, atestatã di'n antichitate.
Tulcea revinã României; devinã capitala Deltei.
Sã deschide Muzeul di Științe Naturale.
Promenadã, muzee shi plecare spre excursii pi apã.
Capidava shi Carsium
Cetãți romane pi stânci di deasupra Dunãrii, intre Hârșova shi Cernavodã.
Capidava („așezarea di la cotiturã") pãzea unu di marile vaduri getice, cu ziduri restaurate chiar deasupra fluviului. Carsium, ridicat di Traian tu 103, dominã stâncile di calcar di la Hârșova; turnul comandantului sã vede shi azi deasupra portului.
Traian ridicã Carsium; ala II Hispanorum pãzește vadul.
Legiunile V Macedonica shi XI Claudia fortificã Capidava.
Ruine restaurate, accesibile di pi DN22.
Isaccea - Noviodunum
Oraș dunãrean cu cetate romanã shi bazã a flotei Classis Flavia Moesica.
La Isaccea, Dunãrea are cel ma important vad di'n nordul Dobrogei. Romãnji au instalat aici baza flotei dunãrene shi au ridicat Noviodunum la rang di municipium. Orașul a rãmas locuit aproape neîntrerupt pânã azi.
Classis Flavia Moesica - flota romanã di la Isaccea.
Noviodunum devinã municipium.
Mal fluvial, pontoane shi legãturi spre nordul Dobrogei.
Hartã
Reperele pe hartã
Pinurile dishchid un preview scurtu. Detaliile sunt pe fișa a loclui.
Vedz regiunea
Ma nãpoi prin Dobrogea
Sate di-n aistã zonã
Paginile di-n rundele di-acum, tu aistã zonã.
Sub-regiuni di Dunãrea di Josu
Macro-ținuturi
Corector de sat
Dacă știi că un fapt de pe pagina asta e greșit, scrie-l. Redacția publică doar după verificare. Nu e chat.
Software cu rãdãcini tu locurile aiste
Di regiunea unde e Dunãrea di Josu facem patru aplicații di-aradã: iShopSync, Gym, iMemory shi Daunomania.
Vedz aplicațiile a noastre