Ghid verificat · un loc = o fișă
62 locuri găsite cu filtrul actual.
Scarlat Lambrino a dat de „Poarta Mare” în 1933; în 1987, alte lucrări au scos-o din nou la lumină. E gura principală a cetății din vremea în care Imperiul, la capătul secolului al…
Lângă Tropaeum Traiani, altarul de la Adamclisi a fost ridicat la începutul secolului II, în vremea lui Traian, pentru soldații căzuți în luptele din Dobrogea. Nu e un templu de sl…
Nu departe de Peștera Sfântului Ioan Casian, calcarul formează un semicerc natural, ca o cavea. Localnicii îi zic amfiteatru; n-are scene, n-are bilete, doar trepte de stâncă și o…
Sub Hotelul Continental Forum stau, din săpăturile din 1988-1989, resturi de amfiteatru și o bazilică din secolele II-V. S-a găsit poarta de acces spre arenă și bucăți din pista pe…
Descoperire Ansamblul stă pe versantul de nord-vest al Dealului Tibișir, la marginea de sud-vest a Murfatlarului, deasupra fostei Văi Carasu, azi Canalul Dunăre-Marea Neagră. În du…
La un kilometru nord-est de Beștepe, la Piatra lui Boboc, se țin urmele unei dave getice. În literatura mai veche locul - și așezarea de lângă - apare și ca Salsovia, nume păstrat…
La Agighiol, în comuna Valea Nucarilor, dealurile de lângă Tulcea ascund o așezare în care geții și grecii au trăit unii lângă alții. Pe teren vezi mai degrabă denivelări, fragment…
Pe dealurile de lângă Telița, în poalele Măcinului, se citesc urmele unei așezări fortificate cunoscute ca Edirlen. E un sit de teren, nu un muzeu: valuri, pietre și o poziție care…
La Poarta 1 a portului stau resturile unei bazilici din secolul al V-lea, folosită și în al VI-lea. E o sală creștină de tip paleocreștin, ridicată când Tomis, capitală de provinci…
În nord-estul cetății, pe locul unei necropole folosite din secolul I a.Chr. până în secolul I p.Chr., tomitanii au întins în secolele V-VI un cartier de case. Schimbarea e clară:…
În 1972, lângă Ovidiu, au ieșit la iveală zidurile unui castru de secol VI, de tip quadriburgium: patru turnuri, două rotunde și două dreptunghiulare, trase în afara incintei. Fort…
Dealul Monumentului din Tulcea acoperă cetatea Aegyssus. Numele e celtic; Ovidiu, din exilul de la Tomis, o pomește ca o urbe veche atacată de geți. Romanii au ținut locul din seco…
La Albești, între Callatis și Dionysopolis, arheologii au desfăcut o așezare fortificată locuită mai ales în secolele IV-III î.Hr. Prima incintă, cam pe la mijlocul secolului IV, ț…
Pe Capul Dolosman, deasupra Lacului Razim, ruinele Argamum (antică Orgame) stau pe o faleză de calcar. Coloniştii din Milet au venit aici tot în secolul al VII-lea î.Hr. Un izvor a…
La Cernavodă, pe malul drept al Dunării, Axiopolis a ținut ochii pe trafic și pe vad. Așezarea romană de secol II a fost refăcută și în vreme bizantină, pentru că fluviul rămânea d…
Pe malul stâng al Dunării, la 3 km sud de Ostrovul tulcean, o stâncă de vreo 30 de metri ține straturi de la Hamangia, Noua și Babadag, apoi o fortificație romană legată de Legiune…
Numele e getic și înseamnă, pe scurt, cetatea de la cotitură. Stă pe un pinten de calcar, între Cernavodă și Hârșova, acolo unde Dunărea face o buclă largă. Traian a transformat lo…
Hârșova stă pe o stâncă deasupra apei, iar Carsium a ocupat exact acest cap. Romanii au fortificat o vatră getică; Tabula Peutingeriana și Itinerarium Antonini o notează ca stație…
La vreo cinci kilometri sud de Gârliciu, pe platoul Hisarlâc, stau ruinele cetății Cius. Romanii au pus aici un punct de pază pe Dunărea de Jos încă din secolul I, în logica fronti…
Ostrovul Bisericuța, lângă Garvan, ține fortificația Dinogeția. Romanii, în vremea lui Dioclețian, au mutat aici un punct care înainte fusese pe malul stâng, la Barboși. Au trecut…
Deasupra satului Enisala, zidurile de piatră privesc Lacul Razim și dealurile Dobrogei de Nord. Ce umbli azi e, în principal, o fortificație din secolele XIII-XIV, pusă într-un pun…
La doi kilometri de Murighiol, Halmyris a fost castru, port și, din secolul IV, și centru creștin. Aici sunt pomeniți martirii Epictet și Astion. Flota Classis Flavia Moesica a avu…
Între Slava Rusă și Slava Cercheză se întinde, pe vreo 24 de hectare, cea mai mare fortificație dobrogeană cercetată: mai întinsă decât Histria, Tomis sau Callatis la apogeu. A tră…
La Vadu, spre mare, ruinele numite Kara-Harman (apoi Caraharman) își trag porecla din turcă: „kara” e negru, „harman” e arie, cerc sau amestec, după cine traduce. Evliya Çelebi o p…
Pe malul înalt al Isaccei, înainte ca Dunărea să se deschidă spre Deltă, Noviodunum a fost pe rând vatră celtică, castru roman, bază a Classis Flavia Moesica, apoi punct bizantin.…
Pe malul drept al brațului Sfântu Gheorghe, la Nufăru, bizantinii au ridicat la sfârșitul secolului al X-lea o fortificație de control al vadului. Ioan Tzimiskes își așeza atunci T…
Dealul Musait, între Rasova și Dunăreni, ține ruinele Sacidavei. De la Aliman sunt cam 8 kilometri pe drum de pământ. Romanii au pus aici un castru de mal, în lanț cu Capidava, Car…
Lângă Mahmudia, castrul pomenit în Itinerariul Antonini și în Tabula Peutingeriana a ținut un punct pe brațul de jos al Dunării, din secolele II-III încolo. Numele Salsovia apare î…
La Turcoaia, pe dealurile Iglița și Râioasă, a stat Troesmis - întâi așezare getică, apoi castru și oraș roman, de la secolul II până spre secolul VII. De aici se controla un secto…
Cetatea stă la vreo 600 de metri sud-vest de satul Adamclisi și la circa 1.500 de metri de monumentul de pe deal, pe valea Urluia. Traian a așezat aici familii de veterani după răz…
La vreo 54 de kilometri de Constanța, deasupra Pantelimonului de Sus, zidurile de la Ulmetum stau pe un platou tăiat de râpe. Romanii au fortificat locul în secolele IV-VI, pe o aș…
Vasile Pârvan a deschis șantierul de la Histria în 1914. După el au venit Scarlat Lambrino, Emil Condurachi, Dionisie Pippidi. Muzeul de la poarta sitului, reorganizat în 1982, țin…
La Dumbrăveni, în sudul județului Constanța, calcarul adăpostește un ansamblu de bisericuțe și chilii săpate în stâncă. Arheologii le datează, în linii mari, în secolele IX-X: acel…
În 1962, la lucrările de extindere ale Colegiului Național „Mihai Eminescu” de pe Bulevardul Ferdinand nr. 30, au ieșit la iveală camerele unei cripte de bazilică din secolele V-VI…
În secolul IV, Tomis avea pe mal un depozit-terasă cu pardoseală de mozaic, legat de port. Clădirea a fost scoasă la iveală sub faleză și acoperită cu un pavilion. Vezi sute de met…
Pe Dealul Cetății, deasupra Babadagului, se citesc urmele unei fortificații din prima epocă a fierului, secolele XI-VIII î.Hr. Cultura arheologică se numește tot Babadag și se înti…
La Plopeni, între secolele IV și VI, a funcționat o fortificație de pe linia târzie romană, preluată apoi de administrația bizantină. Păzea drumuri și sate, nu un port. Pe teren ră…
Clădirea fostei jandarmerii otomane păstrează planul sobru al unui sediu de ordine publică din secolele XVIII-XIX: ferestre regulate, zid gros, curte interioară. Aici stăteau janda…
Chiar sub Edificiul Roman cu Mozaic stau magaziile portului antic: încăperi boltit, rânduite ca să țină cereale, untdelemn, vin și tot ce intra din Marea Neagră. E infrastructură,…
La marginea pădurii Migilet, lângă Ion Corvin, o peșteră joasă e legată de tradiția că apostolul Andrei ar fi poposit aici în secolul I. Mănăstirea de deasupra s-a organizat în 194…
Ploi torențiale din anii 1970 au scos la iveală, la Niculițel, cupola unei cripte. Înăuntru erau osemintele martirilor Zotikos, Attalos, Kamasis și Filippos, cu numele scrise pe pe…
În 1988, pe strada Mircea, la săpătura unor blocuri, Constantin Chera și Virgil Lungu au dat de un cavou pictat din a doua jumătate a secolului al IV-lea, în zona vechiului cimitir…
Muzeul din Hârșova își trage numele de la cetatea de pe stâncă. Colecția acoperă Hamangia, Gumelnița, epoca romană și evul mediu dunărean. Sunt piese din săpăturile de la Carsium ș…
Lângă monumentul Tropaeum Traiani, muzeul de la Adamclisi ține piesele care explică victoria din 102: metope, arme, inscripții, macheta cetății. Traian și-a marcat campania aici, p…
Pe 3 iunie 2006, Cernavodă a deschis Muzeul Axiopolis într-o clădire mai veche, refăcută. Firul e clar: de la Gânditorul de la Cernavodă (perechea de la Hamangia, mileniile VI-III…
Dacă vrei să înțelegi de unde a pornit Mangalia, începe din centrul orașului, la muzeul deschis în 1959. Colecția e construită în jurul Callatisului: colonia dorienilor veniți din…
În Piața Ovidiu, în palatul comunal din 1912-1921, stă muzeul de istorie națională și arheologie. Fondul trece de 430.000 de piese - al doilea de acest tip din țară. La parter sunt…
La vreo nouă kilometri în aval de Ostrov, Dunărea ține o insulă pe care nu ajungi decât cu barca localnicilor. Păcuiul lui Soare păstrează zidurile unei fortificații bizantine lega…
În 1959, de-a lungul zidului romano-bizantin de secol IV - ținut până în secolul al VI-lea - s-a amenajat un parc cu piese scoase din săpături. Restaurările de atunci au dat forma…
La gâtul peninsulei, unde începe Constanța veche, Parcul Catedralei - tot mai des numit Parcul Arheologic - ține la vedere ziduri, baze de coloane și piese de lapidariu din Tomis.…
Fotografiile obiectivelor: Wikimedia Commons sau redacție, credit pe fiecare fișă. Fără imagini de pe dobrogea150.ro.
Nimic găsit. Încearcă alt termen.