Marea Neagră
244 km di litoral, poarta României cãtre lume di 2.600 di anji
Marea Neagrã definește Dobrogea ma mult decât orice altceva. Cei 244 km di litoral romãnesc, aproape tu întregime dobrogeni, au fost dintotdeauna fereastra acestui pãmânt cãtre lume: pi aici au venit corãbiile grecești acum 2.600 di anji, pi aici pleacã astãzi cerealele shi mãrfurile României cãtre toate continentele.
Marea Neagrã easti o mare aparte. S-a format tu urmã cu aproximativ 7.500 di anji, când Mediterana tu creștere a spart pragul Bosforului shi a inundat vechiul lac di apã dulce, un eveniment atât di dramatic încât unii cercetãtori îl leagã di legendele potopului. Sub adâncimea di circa 200 di metri, apele ei sânt lipsite di oxigen: cel ma mare bazin anoxic di'n lume, care conservã epave antice aproape intacte.
Grecii au numit-o întâi Pontos Axeinos, „marea neospitalierã", apoi, dupã ce i-au cunoscut țărmurile shi oamenii, Pontos Euxeinos, „marea ospitalierã". Ne place sã credem cã aplicațiile noastre parcurg același drum: la început necunoscute, apoi di neînlocuit.
Pagina dedicatã Marea NeagrăCronologie
Nașterea mãrii
Mediterana sparge pragul Bosforului shi inundã vechiul lac di apã dulce. Sã naște Marea Neagrã di azi, cu stratul ei anoxic unic tu lume.
Corãbiile grecești
Coloniștii di'n Milet shi Heracleea întemeiazã Histria, Tomis shi Callatis. Litoralul dobrogean intrã tu istoria scrisã.
Pontus Euxinus
Romãnji stãpânesc „marea ospitalierã"; Tomis devinã metropola coastei vestice, iar flota ponticã patruleazã țărmurile.
Genovezii
Negustorii genovezi refac drumurile comerciale ale mãrii; farul lor di'n Constanța le pãstreazã amintirea.
Portul modern
România modernã construiește portul Constanța sub conducerea lu Anghel Saligny; devinã cel ma mare port la Marea Neagrã.
Litoralul viu
Di la Vama Veche la Sulina, litoralul easti deopotrivã poartã comercialã, destinație di vacanțã shi casã pentu noi.
Repere di vidzută
Portul Constanța
Cel ma mare port la Marea Neagrã, poarta maritimã a României di'n 1878.
Construit sub conducerea lu Anghel Saligny shi extins continuu, portul sã întinde azi pi peste 3.900 di hectare shi leagã Europa Centralã di întreaga lume, fiind shi principala poartã di export a cerealelor di'n regiune.
Yiaps luercele portului modern, sub Anghel Saligny.
Portul easti inaugurat oficial di regele Carol I.
Cel ma mare port la Marea Neagrã.
Plaijele litoralului
Di la Mamaia la Vama Veche, 244 km di coastã cu nisip fin shi stațiuni pentu toate gusturile.
Litoralul dobrogean înseamnã totul: stațiuni di familie ca Eforie shi Neptun, plaije urbane la Constanța, sãlbãticie la Vadu shi Corbu, boemie la Vama Veche. Nisipul fin shi intrarea linã tu mari sânt marca întregii coaste.
Mamaia sã deschide ca stațiune regalã di bãi.
Sã construiesc marile stațiuni ale litoralului.
Di la resorturi moderne la plaije sãlbatice protejate.
Epavele conservate
Apele anoxice pãstreazã epave antice aproape intacte, un muzeu subacvatic unic tu lume.
Sub 200 di metri adâncime, Marea Neagrã nu are oxigen, deci nici organismele care rod lemnul. Expedițiile recente au gãsit zeci di epave vechi di peste douã milenii, cu catarge shi cârme intacte, inclusiv cea ma veche epavã intactã di'n lume, o navã greceascã di acum 2.400 di anji.
Expediția Black Sea MAP cartografiazã zeci di epave antice.
E anunțatã cea ma veche epavã intactã di'n lume, di 2.400 di anji.
Rezervația 2 Mai - Vama Veche
Rezervație marinã cu habitate protejate, la granița cu Bulgaria.
Prima rezervație marinã a României protejeazã stâncãriile, câmpurile di midii shi speciile rare dintre 2 Mai shi Vama Veche, inclusiv cãluții di mari shi delfinii care sã apropie vara di țărm.
Zona easti declaratã rezervație marinã.
Habitate protejate shi snorkeling printre stânci.
Sub-regiuni di Marea Neagră
Litoralul di nord
Constanța, Mamaia, Năvodari - urban, di portu, regal
Litoralul di nord e fața urbanã a mãrii dobrogene: Constanța cu portul shi vestigiile antice, Mamaia cu plaja sa regalã, Năvodari shi lacul Tașaul la granița dintre mare shi stepã. Aici sã concentreazã cea ma mare parte a populației di pi coastã shi infrastructura care leagã România di Marea Neagrã.
Aici sã amestecã turismul di masã cu istoria Tomisului, cu faleza, cu portul comercial shi cu stațiuni nãscute pentu familii shi tratamente balneare. Constanța nu e numa destinație di varã: portul lucreazã tot anul, universitatea shi muzeele dau orașului viațã shi iarna.
Pi falezã, Cazinoul Art Nouveau shi Moscheea Carol I stau fațã tu fațã ca simbol al conviețuirii dobrogene. Sub bulevardele moderne, Edificiul Roman cu Mozaic shi zidurile Tomisului ies la luminã la fiecare șantier arheologic.
Nordul litoralului e shi poarta spre lagunã: Siutghiol separã Mamaia di Constanța, iar spre Năvodari lacul Tașaul aduce apã dulce-sãratã shi pãsãri migratoare la câteva minute di plajã.
Pagina dedicatã Litoralul di nordCronologie
Tomis
Coloniștii di'n Milet întemeiazã emporium-ul Tomis; litoralul di nord intrã tu istoria scrisã.
Metropola Pontului
Tomis devinã capitala comunitãții orașelor grecești di la Marea Neagrã, sub stãpânire romanã.
Constanța româneascã
Orașul revinã României; începe construcția portului modern sub Anghel Saligny.
Mamaia regalã
Sã deschide stațiunea di la nordul Constanței, cu plajã shi bãi la lacul Siutghiol.
Monumente pi falezã
Cazinoul Art Nouveau shi Moscheea Carol I definesc profilul urban al Constanței moderne.
Litoral activ
Port, plaje, cluburi, promenade shi patrimoniu antichitãții conviețuiesc pi tot parcursul anului.
Repere
Piața Ovidiu shi vestigiile Tomis
Inima anticului Tomis, unde Ovidius și-a trãit exilul.
Piața Ovidiu pãstreazã planul vechiului forum roman, iar statuia poetului dominã centrul. Tu jur: ziduri antice, Edificiul Roman cu Mozaic - unu di cele ma mari complexe comerciale romane di'n Europa - shi Muzeul di Istorie Naționalã shi Arheologie, cu tezaurul tomisian.
Ovidius scrie „Tristele" shi „Ponticele" tu exilul di la Tomis.
Sã construiascã Edificiul Roman cu Mozaic, cu terase spre port.
Centrul vechi al Constanței, accesibil pi jos di pi falezã.
Mamaia
Cea ma cunoscutã stațiune româneascã, intre mare shi Siutghiol.
Plaja lungã di nisip fin, promenada cu terase shi cluburi, parcul acvatic shi legãtura cu lacul Siutghiol fac di Mamaia destinația clasicã a familiilor românești. Iarna e liniștitã; vara e cel ma aglomerat sector al litoralului.
Stațiunea sã deschide ca destinație regalã di bãi.
Sã construiascã hotelurile mari di pi bulevardul principal.
Plajã, nightlife shi sporturi nautice pi tot parcursul verii.
Portul Constanța
Cel ma mare port la Marea Neagrã, poarta maritimã a României.
Pi peste 3.900 di hectare, portul leagã Europa Centralã di restul lumii prin coridorul Dunãre-Mare. Di pi falezã sã vãd siluetele macaralelor; di'n zona Portului Tomis sã pot face tururi organizate spre docuri shi terminalul di pasageri.
Încep lucrãrile portului modern, sub Anghel Saligny.
Inaugurare oficialã tu prezența regelui Carol I.
Principalã poartã di export a cerealelor di'n regiune.
Lacul Siutghiol
Lagunã sãratã la granița dintre Constanța shi Mamaia.
Malul lacului e ideal pentu plimbãri la apus, plimbãri cu barca shi observarea pãsãrilor acvatice. Stațiunile di pi Siutghiol oferã cazare ma liniștitã decât pi plaja principalã, la câteva minute di centru.
Siutghiol devinã cartier di vacanțã al Constanței.
Promenadã, apusuri shi legãturã directã cu Mamaia.
Mamaia
Stațiunea regalã dintre mare shi lac, 120 di anji di varã româneascã
Mamaia e o fâșie îngustã di nisip, vreo opt kilometri, prinsã intre Marea Neagrã shi lacul Siutghiol. La sud sã leagã di Constanța, la nord sã prelungește spre Năvodari. Nu e oraș shi nu e insulã: e un cordon litoral pi care români au învãțat sã-și petreacã vara.
Pi 22 august 1906 sã deschid Bãile Mamaia, cu douã pavilioane di lemn proiectate di Petre Antonescu. Familia regalã își alege locul: aici sã construiascã, tu deceniile urmãtoare, vila di la malul lacului, casa Reginei Maria shi vila prințului Barbu Știrbey. Mamaia sã naște ca destinație di bãi, nu ca stațiune di masã.
Tu 1935, Carol al II-lea inaugureazã Cazinoul di pi plajã, opera arhitectului Victor Ștefãnescu, legat di țărm prin Pasarela Regalã. Apoi vin anii '60 shi '70: hotelurile înalte di pi bulevard, sculpturile di pi nisip, turismul di sindicat. Fâșia rãmâne aceeași; numa scara sã schimbã.
Vara, promenada e cel ma aglomerat coridor al litoralului. Iarna, același nisip e aproape gol, cu Siutghiolul la apus. Locul nu s-a fãcut celebru pentu cã e cel ma sãlbatic, ci pentu cã a ținut, un secol, ideea di vacanțã la mare.
Pagina dedicatã MamaiaCronologie
Bãile Mamaia
Pi 22 august sã deschide stațiunea, cu pavilioanele di lemn ale lui Petre Antonescu, intre plajã shi Siutghiol.
Ansamblul regal
Sã ridice vila regalã, casa Reginei Maria shi vila prințului Barbu Știrbey, pi malul lacului.
Cazinoul shi Pasarela
Carol al II-lea inaugureazã Cazinoul di pi plajã shi Pasarela Regalã, pi 15 august.
Stațiunea di masã
Hotelurile înalte umplu bulevardul; Mamaia devinã destinația clasicã a verii românești.
Aqua Magic
Sã deschide primul parc acvatic mare di pi litoral, la capãtul sudic al stațiunii.
Telegondola
O linie di aproape doi kilometri leagã aerian capãtul sudic di zona centralã, deasupra plajei.
Varã shi iarnã
Promenadã, sporturi nautice shi viațã di noapte vara; liniște shi apusuri pi Siutghiol iarna.
Repere
Cazinoul di'n Mamaia
Pavilionul di pi plajã di'n 1935, legat di țărm prin Pasarela Regalã.
Inaugurat pi 15 august 1935 di Carol al II-lea, Cazinoul e opera arhitectului Victor Ștefãnescu: un pavilion pi nisip, deasupra mãrii, accesibil pi pasarela di lemn care i-a pãstrat numele regal. E celãlalt cazinou al Constanței, distinct di clãdirea Art Nouveau di pi falezã.
Cazinoul shi Pasarela Regalã suntu inaugurate di Carol al II-lea.
Reper al plajei centrale, vizibil di pi promenadã.
Ansamblul regal
Vila regalã, casa Reginei Maria shi vila Știrbey, pi malul Siutghiolului.
Dupã deschiderea di'n 1906, familia regalã își alege Mamaia ca loc di varã. Vila di pi malul lacului, casa Reginei Maria (ma târziu Bar Orient) shi vila prințului Barbu Știrbey pãstreazã amintirea unei stațiuni nãscute pentu curte, nu pentu mulțime. Sã vãd cel ma bine di pi malul vestic, spre Siutghiol.
Bãile Mamaia sã deschid cu pavilioanele lui Petre Antonescu.
Sã construiascã vilele regale di pi malul lacului.
Ansamblu vizibil di pi promenada di la Siutghiol.
Telegondola Mamaia
Linie aerianã di aproape doi kilometri deasupra stațiunii.
Di'n 2004, telegondola leagã capãtul sudic al Mamaiei di zona centralã, deasupra plajei shi a hotelurilor. E cel ma simplu mod di a vedea fâșia intreagã: mare la est, Siutghiol la vest, nisipul ca o dungã îngustã intre cele douã ape.
Sã deschide linia aerianã deasupra stațiunii.
Panoramã asupra plajei, lacului shi Constanței.
Aqua Magic
Primul parc acvatic mare di pi litoral, deschis tu 2003.
La capãtul sudic al stațiunii, lângã stația telegondolei, Aqua Magic a fost primul parc acvatic di amploare di pi coasta româneascã. E destinația familiilor cu copii, la câțiva pași di plajã shi di intrarea di'n Constanța.
Parcul acvatic sã deschide la capãtul sudic al Mamaiei.
Sezon di varã, lângã telegondolã shi promenadã.
Promenada shi Siutghiol
Corso-ul di pi nisip shi malul liniștit al lacului, douã fețe ale aceleiași fâșii.
Promenada centralã e inima di varã a Mamaiei: terase, nisip, mare. La vest, Siutghiol e cealaltã fațã: apã di lagunã, apusuri, plimbare ma liniștitã. Traseul di douã-trei ore leagã intrarea stațiunii di malul lacului shi di corso.
Corso-ul e amenajat odatã cu deschiderea stațiunii.
Plimbare di 2 km intre mare shi lac.
Litoralul di sud
Eforie, Mangalia, Vama Veche - stațiuni, sat boem, granițã
Sudul litoralului dobrogean e ma liniștit decât Mamaia, dar la fel di bogat tu povești: bãi di nãmol la Techirghiol shi Eforie, Mangalia cu Callatis antic, Costinești studențesc, 2 Mai boem shi Vama Veche la granițã.
Pi mãsurã ce cobori spre sud, stațiunile devin ma mici, satele ma aproape di mare, iar peisajul capãtã note mediteraneene. Dealurile calcaroase coboarã spre golfuri mici, iar plajele suntu adesea ma înguste, dar ma intime.
Mangalia pãstreazã amprenta a douã milenii: zidurile Callatisului sã vãd tu centru, Geamia Esmahan Sultan e cea ma veche moschee di'n România, iar nisipul negru al plajei e unic pi coastã.
La capãtul di sud, rezervația marinã 2 Mai-Vama Veche protejeazã stâncãriile shi habitatele marine, tu timp ce satul boem di la Vama Veche rãmâne ultimu refugiu al litoralului „altfel".
Pagina dedicatã Litoralul di sudCronologie
Callatis
Dorienii di'n Heracleea Ponticã întemeazã Callatis; Mangalia pãstreazã amprenta orașului greek.
Geamia Esmahan
Sã ridica cea ma veche geamie di'n România, cu piatrã di'n zidurile Callatisului.
Techirghiol
Bãile di nãmol sapropelic devin renumite tu totâ România.
Stațiuni ali
Eforie Nord, Neptun, Olimp shi Costinești sã dezvolte ca stațiuni di familie shi studențești.
Rezervația marinã
Zona 2 Mai-Vama Veche devinã prima rezervație marinã a României.
Sudu viu
Di la tratamente balneare la festivaluri pi plajã shi granițã cu Bulgaria.
Repere
Lacul Techirghiol
Celu ma mare lac salin di'n România, renumit pentu nãmolul sapropelic.
Apa hipersalinã shi nãmolul di pi fundul lacului suntu folosite di secole tu tratamente reumatismale shi dermatologice. Stațiunea Eforie Nord leagã lacul di mare printr-un istm îngust; pi mal sã vãd bãile tradiționale shi pavilioanele di tratament.
Sã deschid primele bãi organizate di nãmol.
Techirghiol devinã stațiune balnearã naționalã.
Tratamente, plimbãri pi mal shi legãturã cu Eforie.
Mangalia - Callatis
Muzeu arheologic, vestigii doriene shi geamie otomanã tu acelaș oraș.
Zidurile antice ale Callatisului sã vãd tu plin centru, lângã hoteluri. Muzeul „Callatis" adãpostește mormântul cu papirus - unic tu România - shi colecții elenistice. Geamia Esmahan Sultan, ctitoritã tu 1573, e construitã di'n piatrã refolositã di'n cetate.
Epoca di aur: grãul di Callatis hrãnește lumea greacã.
Sã descopere mormântul cu papirus elenistic.
Plajã cu nisip negru, patrimoniu shi port di pescuit.
Costinești
Stațiunea studențeascã, cu plajã, discoteci shi epava „E Evangelia".
Vara, Costinești e capitala tineretului di pi litoral: campinguri, hosteluri, concerte pi plajã. Epava navei „E Evangelia", eșuatã tu 1968, e simbolul stațiunii shi unu di cele ma fotografiate obiective di pi coastã.
Nava „E Evangelia" e eșuatã pi plaja Costineștiului.
Costinești devinã stațiune studențeascã naționalã.
Plajã, nightlife shi sporturi nautice pentu tineri.
Vama Veche
Ultimu sat românesc pi litoral, la granițã cu Bulgaria.
Satul boem di la capãtul sudic al litoralului pãstreazã case mici, terase pi plajã shi o atmosferã di altãdatã. Rezervația marinã di'n zonã protejeazã stâncãriile shi speciile rare; snorkelingul printre stânci e o atracție pentu cãi care caftã naturã, nu resorturi.
Zona e inclusã tu rezervația marinã 2 Mai-Vama Veche.
Plajã, tobe, granițã shi turism alternativ.
Litoralul lagunar
Techirghiol, Siutghiol, Tașaul - apã sãratã lângã mare
Intre mare shi stepã, Dobrogea pãstreazã lacuri sãrate shi salin-subsaline care au modelat stațiuni intregi: Techirghiol pentu nãmol, Siutghiol lângã Mamaia, Tașaul la Năvodari, Corbu la nord.
Aeste lacuri suntu ma puțin vizibile decât plajele, dar suntu esențiale pentu identitatea litoralului: tratare, pescuit, migratoare shi peisaje di apã liniștitã. Multe s-au format di'n golfuri marine închise di barã, la fel ca lagunele Razim shi Sinoe di'n nord.
Techirghiol e cel ma studiat di'n punct di vedere balnear: nãmolul sapropelic di pi fundul lacului are proprietãți terapeutice documentate di peste un secol. Siutghiol shi Tașaul suntu ma mult pentu recreere shi birdwatching.
Lacurile lagunare leagã litoralul di stepã: pi malurile lor cresc stuf, papurã shi sãlcii, iar pelicanii shi egretele opresc aici tu migrație, chiar lângã stațiuni aglomerate.
Pagina dedicatã Litoralul lagunarCronologie
Bãi di nãmol
Techirghiol devinã stațiune balnearã cunoscutã; nãmolul sapropelic e exportat tu totâ țara.
Siutghiol
Lacul devinã cartier di vacanțã al Constanței, legat di Mamaia.
Tașaul shi Corbu
Lacurile di stepã lângã Năvodari shi Corbu devin zone di pescuit shi odihnã.
Ocrotire
Unele lacuri lagunare intrã sub regim di rezervație avifaunisticã.
Ecoturism
Birdwatching, plimbãri pi mal, bãi di nãmol shi legãturi cu plajele di'n apropiere.
Repere
Bãi di nãmol Techirghiol
Tratament tradițional cu nãmol sapropelic, intre lac shi mare.
Stațiunea Eforie Nord-Techirghiol oferã pachete di tratament cu nãmol extras di'n lac, apã salinã shi helioterapie. Complexul balnear e unu di cele ma vechi di pi litoral, cu tradiție di peste 130 di anji.
Primele bãi organizate di nãmol sapropelic.
Techirghiol devinã stațiune balnearã naționalã.
Tratamente reumatismale shi dermatologice tu tot parcursul anului.
Malul Siutghiol
Lagunã sãratã la Mamaia, idealã pentu plimbãri shi apusuri.
Promenada di pi malul Siutghiolului leagã stațiunile di pi lac di Mamaia. Bãrci di agrement, restaurante pi ponton shi apusuri spectaculoase fac di Siutghiol alternativa liniștitã la plaja aglomeratã.
Siutghiol sã dezvolte odatã cu stațiunea Mamaia.
Plimbãri, pescuit shi cazare pi malul lacului.
Lacul Tașaul
Lac di stepã lângã Năvodari, apã dulce-sãratã shi pãsãri migratoare.
Tașaul e unu di cele ma mari lacuri litorale, cu maluri sãlbatice shi pãdure di salcâm. E loc preferat pentu pescuit, birdwatching shi plimbãri cu bicicleta pi drumurile di'n jur, la granița intre mare shi stepã.
Tașaul devinã zonã di recreere pentu Constanța shi Năvodari.
Pescuit, pãsãri shi liniște la câteva km di Mamaia.
Lacul Corbu
Lagunã sãratã la nord, lângã plaja sãlbaticã cu acelaș nume.
Corbu e una di ultimele plaje largi, neamenajate intens, ale litoralului românesc. Lacul di'n spate adãpostește pãsãri acvatice, iar satul pãstreazã un ritm lent, departe di stațiunile mari.
Corbu rãmâne sat pescãresc cu plajã largã.
Plajã sãlbaticã, camping shi birdwatching pi lac.
Vama Veche
Rezervație marinã, granițã shi sat, nu ghid di party
Vama Veche e ultimu sat românesc pi țărm, înainte di Bulgaria. Numele îi vine di'n vama di la granița dintre Regat shi Cadrilater, nu di'n-o legendã di vacanțã. Azi e sat, plajã shi rezervã marinã - tu aistã ordine.
Intre 2 Mai shi Vama Veche, apele di micã adâncime suntu protejate. Nu e loc di jet-ski shi nici di focuri pi nisip. Regulile suntu ali rezervației, nu ali redacției.
Satul fu locuit di Tãtari, apoi di pescari. Turismul a venit târziu shi l-a schimbat. Noi scriem despre loc, nu despre petreceri: granița, farul di la capãtul țării, rezervã shi istoria vãmii.
Pagina dedicatã Vama VecheCronologie
Vamã di granițã
Dupã Cadrilater, aici stã vama dintre România shi Bulgaria.
Frontiera di azi
Cadrilaterul sã-ntoarce Bulgariei; Vama rãmâne sat di capãt.
Sat descoperit
Tinerii gãsesc plaja fãrã hoteluri; satul sã umple vara.
Rezervație marinã
2 Mai–Vama Veche e declaratã arie protejatã marinã.
Sat shi rezervã
Plajã, granițã, reguli di conservare. Cluburile nu suntu subiectul aistã pagini.
Repere
Rezervația marinã 2 Mai–Vama Veche
Ape di micã adâncime, iarbã di mare, specii protejate.
Intre cele douã sate, fundul mãrii e puțin adânc shi sensibil. Nu sã ancoreazã oricum, nu sã pescuiascã oricum. Fișa obiectivului are contextul, nu un ghid di snorkeling neverificat.
Granița
Capãtul litoralului românesc, cu punct di frontierã.
Drumul s-oprește. Dincolo e Durankulak. Pentu trecere, actele shi orarul suntu ali Poliției di Frontierã, nu ali noastre.
2 Mai, la o plimbare
Satul vecin, ma liniștit, pi aceeași rezervã.
Pi jos sau cu bicicleta, 2 Mai e la câteva minute. Are sat, nu bulevard.
Costinești
Farul, epava shi stațiunea di tineret
Costinești fu sat di pescari, apoi stațiune di tineret. Farul di pi coastã shi epava Evangelia, vizibilã di'n apã, suntu cele douã semne care le recunoști di departe.
Nu scriem programul festivalurilor: sã schimbã di la an la an. Scriem locul: plaja îngustã, faleza, farul shi nava eșuatã di'n 1968.
Iarna, stațiunea sã golește. Atunci sã vede ma bine satul di sub hoteluri.
Pagina dedicatã CostineștiCronologie
Sat di coastã
Așezare micã intre Tuzla shi 23 August.
Evangelia
Nava greceascã eșueazã lângã țărm; epava rãmâne reper.
Stațiune di tineret
Tabere shi hoteluri transformã satul tu destinație di varã.
Far shi epavã
Reper vizual al litoralului di sud, intre Eforie shi Mangalia.
Repere
Farul di la Costinești
Semnal di coastã, vizibil di pi plajã shi di pi șosea.
Farul e reper, nu muzeu. Accesul tu turn depinde di administrator, nu-l inventãm.
Epava Evangelia
Nava eșuatã tu 1968, încã pi fundalul apusurilor.
Sã vede di pi plajã. Nu sã urcã pi ea. Marea o macinã încã.
Spre Tuzla shi 23 August
Faleze shi plaje ma liniștite, la o oprire di tren.
Trenul litoralului leagã Costinești di Constanța shi Mangalia. Orarul e al CFR.
2 Mai
Sat pescãresc, rezervã marinã, umbrã di Vama
2 Mai e satul di'naintea Vãmii. Are ulițe, grãdini shi o plajã ma scurtã. Mulți îl aleg tocmai pentu cã nu e Vama.
Împarte rezervația marinã cu satul di la granițã. Aceleași ape di micã adâncime, aceleași reguli.
Numele îi vine di'n-o veche sãrbãtoare a muncii, nu di'n-o legendã marinã. E sat, apoi stațiune.
Pagina dedicatã 2 MaiCronologie
Sat di pescari
Așezare intre Limanu shi Vama Veche.
Case di vacanțã
Intelectualii descoperã satul înaintea Vãmii.
Rezervație
Apele dintre 2 Mai shi Vama suntu protejate.
Sat lângã Vama
Ma liniștit vara, același țărm, aceleași reguli di rezervã.
Repere
Rezervația marinã
Aceeași arie protejatã ca la Vama Veche.
Nu e plajã di sporturi motorizate. Fișa obiectivului spune de ce.
Vama Veche, pi jos
Câteva minute pi țărm sau pi șosea.
Cele douã sate sã citesc împreunã: unu e capãt di țarã, celãlalt e umbra lui.
Limanu shi Mangalia
Spre nord, satul di pescar shi orașul Callatis.
Mangalia e la o cursã scurtã. Are geamie, cetate shi muzeu.
Techirghiol
Nãmol, lac sãrat, Eforie la o aruncãturã
Techirghiol e lacul sãrat di lângã Eforie, închis di țărm, cu nãmol folosit di un secol tu bãi. Numele e turcesc: „tekir" (pãstrãv / pãtat) shi „göl" (lac).
Tratamentele au program di clinicã. Noi nu publicãm ore care nu le-am verificat. Lacul sã vede di pi malurile publice.
Siutghiol, la nord, e alt lac, cu apã ma dulce, despãrțit di Mamaia. Techirghiol e cel sãrat, di nãmol.
Pagina dedicatã TechirghiolCronologie
Primele bãi
Sã amenajeazã tratamente cu nãmol pi malul lacului.
Stațiune balnearã
Eforie shi Techirghiol atrag bolnavi di reumatism di'n totã țara.
Lac shi clinici
Nãmolul rãmâne motivul; programul e al sanatoriilor, nu al site-ului.
Repere
Lacul Techirghiol
Lac sãrat, închis, cu nãmol sapropelic.
Sã vede di pi mal. Înotul tu lac nu e „plajã di mare": e apã sãratã, cu reguli locale.
Eforie
Stațiunea di pi fâșia dintre lac shi mare.
Nord shi Sud, falezã, plajã. Orașul are paginã proprie.
Spre Costinești
Urmãtoarea haltã di tren, cu far shi epavã.
Litoralul di sud sã citește di'n opriri: Eforie, Techirghiol, Costinești, Mangalia.
Neptun–Olimp
Cinci stațiuni vechi, extrasenzon: ce a rãmas deschis
Cele cinci stațiuni di la sud di Mangalia s-au nãscut tu anii '70 ca complex di odihnã. Vara umplu hotelurile. Dupã 15 septembrie multe terase shi baruri sã închid.
Nu veni acum pentu baie. Faleza, pãdurea di la Comorova, drumul spre Mangalia shi ce a rãmas deschis tu oraș țin locul sezonului.
Clãdirile goale nu suntu obiective. Nu intra tu hoteluri sau corpuri abandonate.
Pagina dedicatã Neptun–OlimpCronologie
Complexul di sud
Sã ridice Neptun, Jupiter, Saturn, Venus, Olimp.
Privatizãri
O parte di hoteluri rãmân, altele sã golește.
Extrasenzon
Toamna e pentu plimbare shi Mangalia, nu pentu șezlong.
Repere
Neptun
Pãdure, lacuri, hoteluri. Iarna e liniște.
Fișa scurtã a stațiunii.
Jupiter
Falezã shi corpuri di cazare, lângã Neptun.
Vezi ce e deschis, nu intra tu clãdiri goale.
Saturn, Venus, Olimp
Trei stațiuni tu șir spre Mangalia.
Olimp e cel ma aproape di oraș.
Mangalia
Callatis, geamie, muzeu - deschise shi toamna.
Orașul ține locul plajei.
Neptun
Pãdure shi lacuri, nu sezon di baie
Neptun stã tu pãdurea di la Comorova, intre Mangalia shi Jupiter. Lacurile shi aleile suntu motivul vizitei extrasenzon, nu plaja.
Multe hoteluri țin sezon scurt. Verificã ce e deschis; nu intra tu corpuri goale.
Salvamar, dușuri shi șezlong - numa tu sezonul di îmbãiere (1 iunie–15 septembrie).
Pagina dedicatã NeptunCronologie
Stațiune tu pãdure
Sã amenajeazã complexul tu Comorova.
Repere
Hub Neptun–Olimp
Cele cinci stațiuni, pi scurt.
Context di extrasenzon.
Mangalia
Muzeu shi cetate, tot anul.
Callatis.
Jupiter
Falezã intre Neptun shi Saturn
Jupiter easti un fâșie di hoteluri intre Neptun shi Saturn. Tu toamnã rãmâne faleza shi drumu spre Mangalia.
Nu easti vreme di înot. Salvamar, dushuri shi sezlong - numa tu sezonu di îmbãieri (1 iunie–15 septembrie).
Pagina dedicatã JupiterCronologie
Statiuni
Parte din complexu di sud.
Repere
Neptun–Olimp
Tse cinci statiuni.
Hub.
Saturn
Statiuni di mijloc, afara di sezon
Saturn easti statiunea di mijloc. Afara di sezon, multe puncte s-ãnchid. Rãmâne tiumu shi drumu.
Salvamar, dushuri shi sezlong - numa tu sezonu di îmbãieri (1 iunie–15 septembrie).
Pagina dedicatã SaturnCronologie
Construcție
Complexu di sud s-ãntinde.
Repere
Neptun–Olimp
Contextu ali cinci.
Hub.
Venus
Intre Saturn shi Olimp
Venus easti unã statiuni scurtã. Tu toamnã s-citeaste tu drum, spre Olimp sau Mangalia.
Salvamar, dushuri shi sezlong - numa tu sezonu di îmbãieri (1 iunie–15 septembrie).
Pagina dedicatã VenusCronologie
Statiuni
Parte din shiru di sud.
Repere
Olimp
A ma apropiatã di Mangalia.
Urmatoarea oprire.
Olimp
Lângă Mangalia, extrasenzon
Olimp easti a ma apropiat di orãs. Dacã vrei muzéu, geamie sau cãtati, coboarã tu Mangalia.
Nu intra tu hoteluri goale. Salvamar, dushuri shi sezlong - numa tu sezonu di îmbãieri (1 iunie–15 septembrie).
Pagina dedicatã OlimpCronologie
Olimp
Ultima statiuni inainte di orãs.
Repere
Mangalia
Callatis shi muzéu.
Deschise shi tu toamnã.
Neptun–Olimp
Tse cinci.
Hub.
Corbu shi Vadu
Acces, reguli, vint di toamnã - fãrã înot, fãrã GPS la cuiburi
Corbu shi Vadu suntu sate di coastã la nord di Nãvodari, cu tium mai putin amenajat. Vintu di toamnã easti parte di loc, nu un accident.
Nu publicãm coordonate di cuiburi. Ariile di pe grind suntu sensibile. Nu intra cu mașina tu nisip.
Nu easti vreme di înot. Salvamar, dushuri shi sezlong - numa tu sezonu di îmbãieri (1 iunie–15 septembrie).
Pagina dedicatã Corbu shi VaduCronologie
Sate di coastã
Așezãri intre Nãvodari shi grindu Chituc.
Tium deschis
Reguli di conservare, afara di sezon, fãrã hartã di cuiburi.
Repere
Nãvodari
Orãsul di la sud, Tașaul, nu numa Mamaia Nord.
Paginã di loc.
Histria
Ruinele suntu aproape, tu uscat.
Sat vs cãtati.
Agigea
Port, far, canal - vizitabil tot anu
Agigea stã la gura Canalu Dunãre–Marea Neagrã, intre Constanța shi Eforie. Portu shi ecluzele suntu instalații di lucru, nu promenadã.
Faru shi zona publicã di pe mal s-vãd di pe drum. Nu intra tu perimetrul portuar fãrã drept.
Tu toamnã easti bunã di privit canalu, nu di plajã.
Pagina dedicatã AgigeaCronologie
Canalu
S-deschide Canalu Dunãre–Marea Neagrã; Agigea easti gura di vãrsare.
Port shi sat
Ecluze, far, sat. Fãrã tur di port inventat.
Repere
Canalu Dunãre–Marea Neagrã
Context shi puncte di belvedere legale.
Ghid.
Eforie Nord vs Sud
Urmatoarea statiuni, afara di sezon.
Comparã ritmul.
Tuzla
Sat shi far, la sud.
Separat di Agigea.
Tuzla
Sat, far, tium ca peisaj - nu ca înot
Tuzla easti sat intre Agigea shi Costinești. Faru di pe coastã easti reper. Plaja easti peisaj, nu program di înot.
Numele easti tursesc (tuz = sare). Satu are viațã tot anu; statiunea di varã easti altceva.
Salvamar, dushuri shi sezlong - numa tu sezonu di îmbãieri (1 iunie–15 septembrie).
Pagina dedicatã TuzlaCronologie
Sat di coastã
Așezare intre Eforie shi Costinești.
Far shi sat
Reper di litoral, afara di sezon.
Repere
Costinești
Far, epavã, statiuni di tineret.
Pagina di loc.
Agigea
Port shi canal.
Spre nord.
Index faruri
Farurile di-n ghid.
Listã.
Eforie Nord vs Eforie Sud
Douã ritmuri, cã-i deschis toamna - nu comparã sezlonguri
Eforie Nord e ma aproape di Constanța, cu falezã shi Techirghiol la spate. Eforie Sud e ma liniștit, spre Agigea. Vara s-umplu amândouã. Dãpã 15 septembrie, ritmu e di oase mic.
Nu comparãm sezlonguri. Comparãm accesu (tren, DN), cã rãmâne deschis (falezã, nãmol, magazine) shi pentu cine e fiecare.
Salvamar, dușuri shi sezlong - numai tu sezonu di îmbãiere (1 iunie–15 septembrie).
Pagina dedicatã Eforie Nord vs Eforie SudCronologie
Bãi la Techirghiol
Nordu s-leagã di nãmol.
Douã stațiuni
Acelaș tãrm, douã ritmuri. Extrasenzon.
Repere
Eforie
Pagina di oase.
Hartã, obiective.
Techirghiol
Lacu shi nãmolu.
Balnear.
Agigea
Port shi canal, spre nord di Sud.
Loc.