Istoricu
Între Slava Rusã shi Slava Cerchezã s-întinde, tu vreo 24 di hectare, cea maj mare fortificație dobrogeanã cercetatã: maj întinsã decât Histria, Tomis sau Callatis la apogeu. A trãit intens între secolele IV shi VII, la capãt di epocã romanã shi început bizantin; apoi urmele s-rãresc pânã tu evu mediu.
Sãpãturile au scos shi straturi maj vechi: paleolitic, neolitic, calcolitic, bronz. Porțile, turnurile shi traseulu zidului s-citesc tu teren dacã ai o schițã; altfel vãdz numa denivelãri shi piatrã. Ia apã, încãlțãminte di câmp shi nu te baza tu un muzeu di sit.
Satele di jos, di rit vechi, meritã o oprire la întoarcere. Primãvara e cea maj bunã; vara iarba e înaltã shi cãpușele lucreazã.
Pe hartã
Pinul marcheazã locul aistui obiectiv.
Curiozitãț di zonã
01 / 06
Satul Greci din județul Tulcea e „mica Italie" a României: pietrarii veniți din Friuli la 1880 și-au păstrat până azi numele, rețetele și biserica catolică.
02 / 06
Evreii dobrogenei au avut sinagogi la Constanța, Tulcea și Babadag: comunitatea a contribuit la dezvoltarea porturilor.
03 / 06
Tulcea e singurul municipiu din România aflat pe malul Dunării, la intrarea în Deltă.
04 / 06
La confluența brațelor, lângă Tulcea, Dunărea poate avea debit de peste 6.000 m³/s primăvara: e unul dintre cele mai mari fluvii din Europa.
05 / 06
Meșteșugul coșăritului din nuiele de salcie încă se practică în Deltă: coșurile pentru pește și legume se vând la târgurile din Tulcea.
06 / 06
Lacul Razim era golf al Mării Negre: s-a separat prin bară de nisip acum câteva secole.
Tu apropiere (25 km)
Oaminjlji
Ãncã nu sunt recenzii aprobate.
Vãrnu comentariu aprobat ãncã.