Programul e orientativ. Confirmã-l la fața locului icã pe site-ul oficial.
Istoricu
La Slava Rusã, tu comuna Slava Cerchezã, mãnãstirea di maici di rit vechi își trage firu di secolu al XVII-lea. Cãlugãri ruși cã n-au acceptat reforma patriarhului Nikon s-au oprit aici shi au fãcut maj întâi un schit di lemn, cu chilii shi o bisericuțã micã.
Așezãmântu di azi ține di lumea lipoveneascã di nordu Tulcei, alãturi di Uspenia shi di alte schituri di Slavã. Slujbele urmeazã calendaru iulian; dacã vrei sã prinzi o sãrbãtoare, verificã data dupã ritu vechi, nu dupã telefon.
Intrã îmbrãcat acoperit, fãrã voce tare tu curte. Dupã vizitã, satu meritã o turã tu jos: case vopsite, fântâni shi o liniște cã nu o gãsești tu DN22 tu weekend.
Pe hartã
Pinul marcheazã locul aistui obiectiv.
Curiozitãț di zonã
01 / 06
Satul Greci din județul Tulcea e „mica Italie" a României: pietrarii veniți din Friuli la 1880 și-au păstrat până azi numele, rețetele și biserica catolică.
02 / 06
Evreii dobrogenei au avut sinagogi la Constanța, Tulcea și Babadag: comunitatea a contribuit la dezvoltarea porturilor.
03 / 06
Tulcea e singurul municipiu din România aflat pe malul Dunării, la intrarea în Deltă.
04 / 06
La confluența brațelor, lângă Tulcea, Dunărea poate avea debit de peste 6.000 m³/s primăvara: e unul dintre cele mai mari fluvii din Europa.
05 / 06
Meșteșugul coșăritului din nuiele de salcie încă se practică în Deltă: coșurile pentru pește și legume se vând la târgurile din Tulcea.
06 / 06
Mahmudia și Băltenii de Jos sunt sate fluviale unde lotca e încă mijloc de transport zilnic, nu doar obiect turistic.
Tu apropiere (25 km)
Oaminjlji
Ãncã nu sunt recenzii aprobate.
Vãrnu comentariu aprobat ãncã.