Ghid verificat · un loc = o fișã
51 locuri gãsite cu filtrul actual.
Nu departe di Peștera Sfântului Ioan Casian, calcaru formeazã un semicerc natural, ca o cavea. Localnicii îi zic amfiteatru; n-are scene, n-are bilete, numa trepte di stâncã shi o…
La un kilometru nord-est di Beștepe, la Piatra lui Boboc, s-țin urmele unei dave getice. Tu literatura maj veche locu - shi așezarea di lângã - apare shi ca Salsovia, nume pãstrat…
Bãnuții Dobrogeilie sãnt stive di calcar di Cheile Dobrogei, lângã Târgușor: discuri shi plãci suprapuse cã, di departe, par monede uriașe așezate una peste alta. Sãnt un joc al er…
Tu malu stâng al Dunãrii, la Hârșova, calcaru jurasic iese tu pereți albi, tãiați di apã shi di vânt. Li s-zice canarale: faleze, strate vizibile, poteci di deasupra. Nu e un canio…
Lângã Bãneasa, spre granița cu Bulgaria, valea s-strânge între pereți di calcar. Canaraua Fetii e rezervație: pãdure, stâncã, poteci fãrã balustradã, peșteri joase tu versant. Eroz…
Di Jurilovca, DJ229P te duce spre o falezã calcaroasã deasupra Razelmului. Capu Doloșman e rezervație strictã (IUCN I), tu Parcul Național Delta Dunãrii, sit UNESCO. Suprafața prot…
Lângã faleza Tulcei, un imobil tu trei niveluri ține centrulu muzeal ecoturistic al Deltei. Expoziția e interactivã: habitate di la Razim-Sinoe la podiș shi la Munții Măcinului, su…
La vreo trei kilometri di Izvoarele, tu terasa di deasupra Dunãrii, zidurile Sucidavei s-citesc tu iarbã. E fortificație romanã târzie, secolele IV-VI, punct di pazã tu fluviu, nu…
Cheile Dobrogei taie podișu di calcar între Târgușor shi Cheia: o vale scurtã, cu pereți albi, peșteri shi vegetație di stepã. Nu sãnt Alpii, dar ti Dobrogea sãnt unu di puținele l…
Ostrovu Ceaplace, tu complexu lagunar Razim-Sinoe, e unu di locurile unde pelicanii (creț shi comun) cuibãresc tu numãr mare pi litoralu românesc. Nu e o insulã di debarcat: e o co…
Tu 1972 Constanța a deschis primu delfinariu di sud-estu Europei. Face parte di Complexu Muzeal di Științe ale Naturii, alãturi di Acvariu, Planetariu shi Microrezervație. Bazinu a…
Tu dealurile di la Camena, douã fisuri tu roca vulcanicã formeazã o grotã di vreo opt metri, cu un bazin di apã jos. Localnicii îi zic Grota Haiducilor: s-ar fi adãpostit aici oame…
Gura Portiței e locu unde laguna Razim s-deschidea - shi, pi alocuri, s-mai leagã - di Marea Neagrã. Azi e o limbã di nisip shi stuf, cu plajã sãlbaticã, ajunsã di obicei cu barca…
La poalele Munților Măcinului, lângã Turcoaia, o carierã di granit a fost umplutã di apã dupã ce o explozie a spart pânza freaticã. Cuveta a devenit lac: pereți abrupți, culoare ve…
Față di Capidava, pi firu Dunãrii di la Topalu, iese o insulã stâncoasã cu contur aproape rotund. Di pi mal pare un inel di piatrã. Nu are debarcader amenajat shi nu s-ajunge pi jo…
Localnicii zic Izvoru Licuvita sau Izvoru lui Burecu. Di la piatra cu cruce di la ieșirea di Beidaud, spre pãdurea di lângã Sarighiol de Deal, maj sãnt vreo 200 di metri tu potecã.…
La câțiva kilometri di Constanța, între țărm shi coline, s-întinde cel maj mare lac sãrat di țarã: peste 10 km² di apã grea, cunoscutã di Antichitate ti nãmolu sapropelic. Sarea e…
Razimu (Razelm) e cel maj întins liman di pi țărmu românesc al Mãrii Negre, parte di complexu Razim-Sinoe. Apa e salmastrã, țărmurile joase, satele - Jurilovca, Sarichioi, Enisala…
La marginea pãdurii Migilet, lângã Ion Corvin, o peșterã joasã e legatã di tradiția cã apostolu Andrei ar fi poposit aici tu secolu I. Mãnãstirea di deasupra s-a organizat tu 1943;…
Tu anji 1980, tu Bulevardu Mamaia, lângã Delfinariu, s-a amenajat o microrezervație cu alei, un luciu di apã shi țarcuri. Ai pãsãri di Deltã shi di Dobrogea, cãprioare, pãuni, o zo…
Țuțuiatu, cel maj înalt vârf, are 467 di metri. Atât. Munții Mãcinului nu te așteaptã cu ghețari, ci cu piatrã veche, pãdure di stejar pufos shi creste di granit cã le faci tu-o zi…
Ieși di Babadag pi drumurile forestiere shi, tu câteva minute, ești pi Podișu Babadag: calcare, poieni shi pâlcuri di stejar. Pãdurea face parte di rezervația naturalã shi di situr…
Caraorman înseamnã, di turcã, „pãdurea neagrã”. Stã tu sud-vestu Deltei, între stuf shi dunã, shi a rãmas greu di ajuns: aproape numa tu apã. Stejarii seculari, unii aplecați di vâ…
Între Neptun shi Olimp, tu spatele stațiunilor di la Mangalia, începe o pãdure plantatã tu 1903-1906, cãnd laguna Comorova a fost asanatã shi înlocuitã cu pini shi foioase. Înainte…
La vreo 10 kilometri di Mangalia, tu teritoriulu comunei Limanu, s-a pãstrat o fâșie di pãdure submediteraneanã di peste 400 di hectare. O ține Ocolu Silvic Murfatlar. E rezervație…
Tu grindu di nisip dintre brațe, Letea a devenit rezervație tu 1938, cãnd s-a protejat întâi Hașmacu Mare. Di atunci aria a crescut la peste 5.200 di hectare, di cãre cam 2.825 sta…
Lacu Tãbãcãrie leagã Tomis Nord di drumu spre Mamaia, cu City Park Mall pi o laturã. Tu jurul apei, între anii 1960 shi 1980, a fost întins un parc di cartier cu alei, poduri shi p…
Tu versantu Vãii Urluia, lângã Aliman, o grotã di vreo 14 metri are trei guri - douã laterale shi una principalã. Localnicii i-au zis Casa Hoților: forma aratã ca un adãpost, iar p…
Peștera Craniilor s-aflã tu arealul Cheilor Dobrogei, lângã Cheia. Numele vine di descoperiri arheologice: resturi umane cã au dat locului o reputație maj degrabã di sit decât di a…
La nord-est di Gura Dobrogei, peștera La Adam e un gol tu calcar, cercetat ti fauna di pleistocen shi ti urme di locuire paleoliticã. S-au scos oase di urs di cavernã shi piese cã…
Lângã Cheia, tu calcarele di pãdure, o galerie scurtã dã un izvor - di aici numele. Apa iese rece, vizibilã la gurã. Tuăuntru sãnt câteva încãperi joase, fãrã instalație. E un popa…
Între Slava Cerchezã shi Ciucurova, tu dealurile di Tulcea, peștera La Varlan s-atinge tu drumuri di pãmânt shi poteci. E carst cu sãli shi îngustãri, pereți di calcar, fãrã amenaj…
Lângã Dobromir, o peșterã joasã adãpostește colonii di lilieci. Temperatura e constantã, umiditatea mare - exact ce le trebuie iarna shi vara. Di aici îi vine shi numele. Nu e amen…
Lângã Mangalia, galeriile di la Limanu însumeazã între 3.200 shi 4.000 di metri - cea maj lungã rețea carsticã di Dobrogea. Nu e un tunel spre Bulgaria shi nu e un ossã subteran; e…
Tu 1986, speologu Cristian Lascu a descoperit lângã Mangalia o peșterã închisã di circa 5,5 milioane di anji. Aeru e sãrac tu oxigen, bogat tu dioxid di carbon shi hidrogen sulfura…
Ioan Casian, teolog di secol IV-V nãscut tu Dobrogea, e legat di o peșterã di lângã satu Casian. Tradiția spune cã s-a retras aici înainte di drumurile tu Egipt shi la Marsilia. Go…
Di Greci, triunghiulu roșu trece tu la centrulu di informare al Parcului Național Munții Mãcinului shi urcã valea Ditcovei pânã la blocurile di granit numite Pietrele Mariei. Sãnt…
Sub faleza Cazinoului, Plaja Modern e cea maj la îndemânã fâșie di nisip di ossã. Ajungi pi jos di peninsulã, fãrã sã iei autobuzu spre Mamaia. Are sector cu șezlonguri shi porțiun…
Tu nordu Constanței, aproape di zona universitarã, Tataia era, tu interbelic, plaja celor cã nu mergeau la Mamaia. Lângã ea, tu 1914, căpitanu Al. Șteflea a amenajat un parc; numel…
Numele Trei Papuci vine, zic localnicii, di la o cârciumã veche di pescari, nu di la o pereche uitatã pi nisip. Plaja stã între Falezã Nord shi Modern: nisip, apoi stâncã shi o fal…
Între Topalu shi Tichilești, malu drept al Dunãrii taie un recif di Jurasicu superior. Calcaru e plin di urme di scoici shi corali di acum peste 140 di milioane di anji. Nu e amena…
Pi dealurile di lângã Enisala înflorește, scurt, bujoru di stepã ( Paeonia peregrina ). Nu e aceeași rezervã cu Dealu Bujorului di la Ciucurova: e versantu di deasupra lagunei, cu…
Valea Oilor, tot tu la Ciucurova, protejeazã un pâlc di liliac sãlbatic (Syringa vulgaris). Nucleu are circa 0,15 hectare; cu zona tampon ajungi la 0,35. Tu județu Tulcea, liliacu…
Între 2 Mai shi granița cu Bulgaria, acvatoriulu di la Vama Veche acoperã cam 5.000 di hectare: 7 km di coastã, pânã la izobata di 40 di metri. Protejarea a început tu anii 1980, p…
Rezervația di la Beidaud acoperã 1.121 di hectare di Podișu Nord-Dobrogean: pãduri di silvostepã, poieni, stâncã, habitate uscate. E loc di drumeție shi di pãsãri, nu di drum asfal…
Tu versantu sudic al dealului di la Ciucurova, vreo 50 di hectare pãzesc bujoru românesc (Paeonia peregrina), trecut tu Lista roșie. Între stejari, carpen, frasin, corn shi pãducel…
Grindul Chituc tãie vreo 27 di kilometri între laguna Sinoe shi mare. Lãțimea umblã între un kilometru shi jumãtate shi peste doi, dupã cum a așezat nisipu Dunãrii shi al curențilo…
Lângã Topolog, tu Tulcea, pãdurea stã departe di traseele bãtute ale Deltei. S-ajunge pi drumuri locale, apoi pi poteci. Stejari shi frasini țin umbrã deasã; solu e uscat, tipic po…
Tu nordu județului Constanța, lângã Casimcea, valea taie dealurile tu pante scurte shi versanți goi. Mahomencea nu are poartã di rezervație shi nu are panouri. Ajungi pi drumuri co…
Între Medgidia, Murfatlar shi comuna Valu lui Traian, câmpia nu e dreaptã: o linie lungã di pãmânt shi, pi alocuri, di piatrã taie Dobrogea di la Dunãre spre mare. Nu e un accident…
Fotografiile obiectivelor: Wikimedia Commons icã redacție, credit pe cafi fișã. Fãrã imagini di pe dobrogea150.ro.
Nu s-află. Proață altu cuvênt.