Independența - Promenada centralã: Mixt (5 zãli)
Informații di acces
Accesu
Auto
Pe cioare
Calea
Cale sãlbaticã
Scule
Ïncãlțãminte
Apã
Pãlãrie
Cremã solarã
Ti musclji
Ținutã modestã
Cu mașina, 5 zãli, prin laguna Razim, circa 344 km: di la Independența la Promenada centralã, 24 opriri. Stepã dobrogeanã. Tropaeum Traiani. Corso-ul clasic al stațiunii, amenajat di-n 1906.
Cum faci cãlãtoria
Planificã 5 zãli cu cazãri pi traseu. Combinã cu mașina cu pauze la obiectivele deschise public. Lãcașuri di cult shi pelerinaj: îmbracãminte modestã, liniște tu timpu slujbelor, respect pi obiceiurilã comunitãții locale (musulmanã, ortodoxã di lipuvaneascã).
Opriri pe cãlãtorie
- Independența - Stepã dobrogeanã.
- 2 Octombrie - Lac Techirghiol.
- Murfatlar - Vinuri locale.
- Basarabi - Bisericuțe rupestre.
- Medgidia - Nod feroviar.
- Muzeul Cernavodă - Orașulu Gânditorului di la Hamangia shi al cãtãții antice Axiopolis.
- Cernavodă - Mal Dunãre.
- Gara Cernavodă - Plecare spre pod, cu vedere di-n tren.
- Cernavodă - malul Dunării - Promenadã fluvialã cu vedere spre pod shi spre Dobrogea.
- Podul Saligny - Capodoperã a ingineriei românești (1895), la inaugurare cel maj lung complex di poduri di-n Europa.
- Muzeul Adamclisi - Metopele sculptate shi artefactele di-n cãtatea anticã.
- Adamclisi - Tropaeum Traiani.
- Peștera Sf. Andrei - Pelerinaj.
- Cheile Dobrogei - Recifi calcaroși.
- Dobromir - Sat la poalele cheilor, cu case traditsionali.
- Cogealac - Turbine eoliene pi orizont, pi fundal di stepã.
- Parcul eolian Fântânele - Turbine di 100 m pi stepã.
- Fântânele - Sat tu marginea steppei, cale spre parcul eolian.
- Histria - Cea maj veche așezare urbanã a României (657 î.Hr.), cel maj întins sit arheologic di-n țarã.
- Forumul roman - Inima civicã a orașului di-n epoca imperialã.
- Malul lacului Sinoe - Vedere spre lagunã, unde corãbiile antice andocau.
- Năvodari - Plaja largã shi lacu Tașaul, la marginea steppei.
- Lacul Tașaul - Lac di stepã lângã Nãvodari.
- Promenada centrală - Corso-ul clasic al stațiunii, amenajat di-n 1906.