Moșteniri
Cronologia Dobrogei
O linie temporalã scurtã, legatã di locuri cã poți sã vezi, nu un tratat di istorie. Dobrogea fu tãrm grec, provincie romanã, temã bizantinã, margine otomanã shi, di la 1878, județe românești. Citim zidurile shi muzeele, nu rescriem secolele.
Înainte di greci
Cultura Hamangia, di acum circa cinci milenii, e a aistu tãrm. Gânditoru di la Hamangia stã la București; contextu - ceramicã, asezãri, figurine - s-ãnțelege aoa, tu muzee shi tu ghidu neolitic. Nu publicãm coordonate di locuri nearheologizate.
Secolu VII î.Hr. – cãtãțile di tãrm
Histria s-întemeiazã prima, apoi Tomis shi Callatis. Trei poleis pi tãrmu vestic al Pontului, fiecare cu un destin diferit: Histria s-colmateazã, Tomis devine Constanța, Callatis e Mangalia di azi. Cãtãțile din catalog au fișã proprie.
Secolele I–IV
Roma mutã greutatea spre Dunãrea. Tropaeum Traiani di la Adamclisi marcheazã rãzboaiele dacice. Capidava, Carsium, Arrubium, Aegyssus țin limesu. Mozaicu din Constanța aratã un Tomis bogat, di port, nu numai o tabãrã.
Evu mediu
Enisala privește spre baltã, Babadag devine centru otoman, geamiile shi türbele rãmân pi hartã. Dobrogea e coridor, nu provincie liniștitã: genovezi, tãtari, otomani, comunitãți creștine di rituri diferite.
1878 shi dãpã
Dobrogea revine României prin Tratatu di la Berlin. Vin coloniști, drumuri, calea feratã, podu lui Saligny, apoi litoralu modern, Canalu Dunãre–Marea Neagrã, Cernavodã. 1916 shi 1944 redeseneazã din nou harta - le tratãm tu ghidu di memorie, fãrã lozincã.
Cum o folosești pi teren
Alege un fir, nu tute. O dzã romãneascã: Adamclisi plus un sit di Dunãrea. O dzã otomanã: geamii din Constanța, Mangalia, Babadag. O dzã di tãrm grec: Histria sãu Callatis, nu amândouã tu goanã. Muzeele țin piesele; locurile țin lumina shi vintu.