Ghid verificat · un loc = o fișă
417 fișe publicate. Programele și prețurile apar doar dacă sunt confirmate.
Comunitatea baptistă din Constanța s-a închegat de-a lungul secolului XX. Bethel e una dintre adunările ei: predică, cântare și studiu biblic, fără iconostas și fără slujbă de tip…
Pe 8 octombrie 1898, comunitatea bulgară din Constanța a cerut Primăriei un teren pe strada Maior Șonțu. Biserica cu hramul Sfântul Nicolae s-a ridicat la începutul secolului XX, p…
În 1951, patriarhul Justinian Marina a adus la Techirghiol bisericuța de lemn care stătuse la Pelișor. Fusese făcută pe la 1730-1750 la Maiorești, în Mureș, din bârne de stejar pri…
Izvoarele, trecut pe hărți și ca Pârjoaia, ține de comuna Lipnița. Lăcașul de paiantă cu hramul Sfântul Mare Mucenic Dimitrie era deja în picioare înainte de 1877; se crede că satu…
Biserica „Acoperământul Maicii Domnului” (Pokrov) din Jurilovca e lăcașul comunității de rit vechi - lipovenii ruși care au făcut din sat unul dintre porturile-lagună ale Dobrogei.…
Pe strada Mircea cel Bătrân, în peninsulă, comunitatea greacă a zidit în 1867 biserica „Schimbarea la Față” (Metamorphosis), cu încuviințarea sultanului Abdul Aziz. A fost primul l…
Lângă lacul Sinoe și cetatea Histria, satul Istria își ține biserica pe jumătate în pământ. S-a zidit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, pe la 1864, când o biserică nu avea…
Isaccea stă pe Dunăre, deasupra unor straturi de cetăți mai vechi. Biserica Sfântul Gheorghe e lăcașul parohial al orașului: hram de primăvară, curte cu tei, turlă vizibilă de pe s…
În Sulina, unde brațul se predă mării, biserica ortodoxă cu hramul Sfântului Nicolae e a marinarilor și a pescarilor. Zidirea e de secol XIX, din vremea în care Comisia Europeană a…
Comunitatea greacă a ținut Sulina în secolul al XIX-lea, când cerealele și piloții de bară treceau prin port. Biserica lor, Sfântul Nicolae, e mai mică decât catedrala românească,…
Între 1882 și 1895, Cernavoda și-a ridicat biserica Sfinților Împărați Constantin și Elena, cu sprijin de la Ministerul Cultelor, în vremea lui Take Ionescu, și cu jertfa comunităț…
Între 1935 și 1937, comunitatea catolică din Constanța a ridicat pe locul unei capele vechi biserica închinată Sfântului Anton de Padova. Proiectul urmează un romanic sobru, cu acc…
La Niculițel, planul treflat - trei abside - dă numele bisericii închinate Sfântului Athanasie. A pornit în secolul al XIV-lea ca o capelă de curte. După 1420, odată cu ocuparea ot…
Harry Goldstein a proiectat în 1930, la Grigore Tocilescu nr. 2 cu Horia, un bloc de colț cu aer de pachebot: balcoane lungi, ferestre în bandă, volum de navă. Constanța de atunci…
Rahel, Marcu și Cabel Presente au ridicat între 1924 și 1926 un imobil de locuințe cu fațadă Art Nouveau: ferestre în serie, decorație vegetală, parter comercial. E un bloc de înce…
Între 1905 și 1910, în plină modernizare a Portului Constanța sub Carol I, a apărut clădirea Bursei: birouri, sală de tranzacții, feronerie Art Nouveau. Proiectul se leagă de Anghe…
Mustafa Kemal (1881-1938), născut la Salonic, a ieșit din Primul Război Mondial ca ofițer și a condus, între 1919 și 1923, războiul în urma căruia a apărut Republica Turcia. Bustul…
Jean Constantin s-a născut în 1928 la Techirghiol și a crescut cu Constanța în spate. Pe ecran l-ai văzut în „Brigada Diverse” și alături de Amza Pellea în „Nea Mărin”; pe scenă, î…
În fața Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină de pe Bulevardul Mamaia nr. 300 stă, din 1958, bustul lui Grigore Antipa. L-a modelat Milița Petrașcu; omul din bronz e…
La 25 septembrie 1932, la un an după moartea lui Ioan N. Roman, Ion Dimitriu-Bârlad a dezvelit bustul avocatului, gazetarului și omului politic care a scris și a judecat pentru Dob…
Ion Bănescu (1850-1909) a fost primar doar între 1905 și 1907, dar în cei doi ani a împins sistematizarea străzilor, faleza, legătura spre Mamaia și lucrări care au scos Constanța…
Eugeniu Botez semna Jean Bart. A scris despre Dunăre, marine și porturi; la Tulcea, bustul lui stă la teatrul care îi poartă numele. E un obiect de hol, nu o statuie de piață. Intr…
Pe 15 ianuarie 2023, de Ziua Culturii Naționale, Tulcea a dezvelit în Parcul TAVS primul monument public al lui Mihai Eminescu din oraș. Romeo Protopopescu a modelat un bust de bro…
Vasile Pârvan (n. 1882) a deschis, după 1907, șantierele care au scos la lumină Histria, au reluat Callatis și Tropaeum, au citit Tomisul altfel decât din cărți. Bustul din Constan…
Panait Cerna s-a născut în 1881 în satul din Tulcea care îi poartă azi numele și a murit în 1913, la 32 de ani, după studii de filosofie în Germania. Bustul îl arată tânăr, cu frun…
În fața Muzeului de Artă din Constanța, un bust de bronz o arată pe Regina Maria. E chipul din anii de după Marele Război, când trecea prin Dobrogea la inspecții și la cimitirele d…
Cabana Valea Mierii e lângă Balabancea, pe raza Hamcearca, la poalele Măcinului. Pădure, poieni, noapte fără becuri de stradă. Se servește mâncare de punct gastronomic: ciorbe, plă…
Pe malul stâng al Dunării, la Hârșova, calcarul jurasic iese în pereti albi, tăiați de apă și de vânt. Li se zice canarale: faleze, strate vizibile, poteci de deasupra. Nu e un can…
Lângă Băneasa, spre granița cu Bulgaria, valea se strânge între pereți de calcar. Canaraua Fetii e rezervație: pădure, stâncă, poteci fără balustradă, peșteri joase pe versant. Ero…
Din Jurilovca, DJ229P te duce spre o faleză calcaroasă deasupra Razelmului. Capul Doloșman e rezervație strictă (IUCN I), în Parcul Național Delta Dunării, sit UNESCO. Suprafața pr…
În nord-estul cetății, pe locul unei necropole folosite din secolul I a.Chr. până în secolul I p.Chr., tomitanii au întins în secolele V-VI un cartier de case. Schimbarea e clară:…
În mai 1864, Alexandru Ioan Cuza a dormit la Hotelul Danubiu, pe drumul Giurgiu-Cernavodă-Kustendje-Constantinopol. Hotelul, din jurul lui 1850, a devenit Metropol, cu uși din Ovid…
Între 1881 și 1884, bancherul francez Jean Gérard Amédée Alléon și-a ridicat casa pe peninsula Constanței, la câțiva ani după ce Dobrogea a trecut, în 1878, la România. Fațada ames…
În 1909, la Tomis nr. 28, colț cu Vasile Țurcanu, Andi Caraciali a ridicat o casă pe plan aproape pătrat, două niveluri și pod. Ferestrele mici în arcadă și balcoanele de colț îi d…
După 1904, când portul lui Anghel Saligny schimba orașul, inspectorul Ion Bârzănescu și inginerul Zahariadi, diriginte de lucrări, țineau de lumea cheiurilor. Casa Bârzănescu, monu…
Titus Cănănău, primar la început de secol XX, și-a ridicat vila de pe faleză între 1913 și 1926, după un proiect al lui Victor Ștephănescu. Lucrările s-au întins peste Primul Războ…
Între 1890 și 1900 s-a ridicat casa în care a locuit colonelul Marin Ionescu Dobrogianu (1866-1938), ofițer venit în Dobrogea, membru corespondent al Academiei Române și autor de l…
La numărul 13 din Piața Ovidiu, casa nu privește statuia, ci portul. Asta spune destul despre familia Damadian, armeni cu bani din negoț, și despre Constanța de la 1894 încolo: afa…
Demostene Tranulis, omul din spatele Teatrului Fantasio și un sprijin pentru Liceul „Mircea cel Bătrân” și pentru biserica comunității, și-a făcut în 1914 o casă Art Nouveau. Alte…
Frații Leonidas și Mihail Embiricos, armatori greci, au deschis în 1922 un sediu la colțul dintre Nicolae Titulescu și Ion Cantacuzino. De aici se ținea National Steam Navigation,…
Evanghelou Rousou, negustor de cereale și inginer naval, și-a făcut în 1905 casa de la Ion Lahovari nr. 2. E neoclasică, simetrică, LMI categoria B: ferestre aliniate, puțin decor,…
În 1922, Cristu (Hristu) Frangopol a ridicat un imobil neoromânesc cu parter generos, două etaje și mansardă. Intrarea e lată, gândită pentru o familie cu stare, nu pentru o garson…
Edgar de Goue, francezul care a semnat și Palace-ul, și-a așezat în 1923 o casă de locuit pe Nicolae Titulescu nr. 19: parter și etaj, Art Nouveau stăpânit, într-un cartier de grec…
Autorizația de la 1906 a dat o casă neoclasică cu intrare pe ax și balcon deasupra ușii. Proprietarul, Hector Serafidis, ținea de comunitatea greacă și de o rețea care ajungea la A…
Pe latura Pieței Ovidiu, în jurul lui 1903, grecul Gheorghe Hrisicos a cerut un hotel de rang, iar Louis Givert i-a dat o fațadă Art Nouveau. Constanța devenea port și stațiune; pi…
Pe bulevardul Elisabeta, între 1902 și 1904, Ion Pâslă și-a ridicat o casă neoromânească, cu pridvor, mansardă și decorație de lemn și zidărie. Imobilul e clasat. Proprietarul ține…
Pe strada Nicolae Titulescu, casa ridicată în 1924 pentru familia Laskaridis arată cum trăia elita greacă a portului în anii de după război. Planul i-a aparținut arhitectului N.G.…
Francisc Lescovar, venit cu experiența hotelului Palace, și-a construit în 1912 o casă aproape de Cazino și de mal - o reședință de vreo 800 de metri pătrați, gândită pentru o fami…
În 1899, Take Manicatide, negustor de cereale și președinte al Camerei de Comerț, și-a ridicat casa pe strada Nicolae Titulescu nr. 36. Planul i-a aparținut lui Haralambie Mangoian…
Maria Tănase a cântat des la Constanța și la Mamaia, în ani în care litoralul era scenă de vară, nu doar plajă. Casa care-i poartă numele marchează legătura asta; nu e un muzeu cla…
Fotografiile obiectivelor: Wikimedia Commons sau redacție, credit pe fiecare fișă. Fără imagini de pe dobrogea150.ro.
Nimic găsit. Încearcă alt termen.