Ghid verificat · un loc = o fișă
417 fișe publicate. Programele și prețurile apar doar dacă sunt confirmate.
Cine umblă pe strada Arhiepiscopiei dă de o casă interbelică cu două balcoane închise din fier forjat, decorate cu torțe. E Casa Musceleanu: neobaroc de centru vechi, cu tencuială…
Medicul orașului, Nicolae Pilescu, și-a făcut în 1903 casa pe bulevardul Elisabeta, aproape de faleză. Constanța tocmai devenea stațiune, iar doctorul stătea la vedere, nu într-o a…
La colțul Callatis cu Marcus Aurelius, în 1897, Paul Ernst a desenat o casă neoclasică pe două niveluri, pentru familia Parusi. Planul e dreptunghiular, fațada are un traveu centra…
Sava Șomănescu, moșier bucureștean, a condus între 1908 și 1910 Societatea Agrară și Liga pentru Unitatea Culturală a tuturor românilor, în anii de dinaintea Marii Uniri. Casa lui…
În 1897, comerciantul grec Theodorou Roussou i-a cerut arhitectului Pelopidas Couppa o casă de oraș: fațadă simetrică, ferestre înalte, cornișă trasă, scară interioară de recunoscu…
Tot pe Nicolae Titulescu, dar cu altă vocabulă vizuală, stă casa Tulea Weissbuch. E Art Nouveau de port, cu volute, rozete și feronerie care nu se mulțumește să țină geamul: se răs…
Zafiros Kyryakou și-a ridicat casa în 1894, la 16 ani după Unirea Dobrogei, pe o parcelă din zona Decebal - o locuință de negustor, nu un palat. Monumentul (LMI CT-II-m-B-02860) îș…
Din 1895, Gheorghe Zottu a fost președintele Tribunalului Constanța. Casa care îi poartă numele e monument de categoria B, locuința unui magistrat într-un județ abia prins în admin…
Din Mahmudia mulți urcă în barcă spre canale. Casa Amalia gătește în gospodărie: ciorbe, pește, legume din grădină, dulceață dacă e sezon. Mesele sunt în curte, nu într-o sală cu b…
Între 1897 și 1899, negustorul grec Alexandru Avramide și-a făcut o casă lângă Catedrala Sfântul Nicolae din Tulcea. Fațada e Belle Époque, cu stuc și ferestre înalte. Familia a pi…
Ion Bănescu, fost primar, a murit în 1909. Primăria i-a lăsat soției, Elena, un lot pe bulevardul Tomis nr. 110, iar între 1911 și 1914 arhitectul Nicolae Loghiu a ridicat o casă î…
Patru lei de piatră stau pe coloanele de la parter, pe strada Gheorghe Dumitrașcu, în peninsula Constanței. Casa le-a ridicat între 1895 și 1902 negustorul armean Dicran Emirzian,…
Între 1976 și 1983, Uniunea Generală a Sindicatelor a ridicat pe malul Constanței o casă de cultură după planurile arhitectului K. Ghengiomer. Clădirea e mare, cu sală de spectacol…
Pe malul Ghiolului Murighiol, Casa din Delta gătește ciorbă de pește, storceag, plachie, prăjeală și icre, din ce s-a scos din canale. De la ponton pleci cu barca în Deltă; seara t…
În Sarichioi, pe malul Razimului, Casa Filip găzduiește mese în gospodărie lipovenească: stuf pe acoperiș, albastru pe tâmplărie, curte cu umbră. E punct gastronomic, nu cantină de…
Pe Elisabeta nr. 15, în 1910, comerciantul I. E. Abramoglu a ridicat, după planurile lui Christo V. Sotiriu, o casă cu demisol luminos, parter și etaj. E LMI, categoria B. După Pri…
Pe strada Păcii nr. 35 din Jurilovca, Casa Ilinca gătește într-o casă lipovenească alb-albastră, cu mese în curte, sub pomi, la o aruncătură de Razim-Sinoe. În meniu intră frigărui…
În satul Letea, o gospodărie alb-albastră pune pe masă borș de pește, saramură, icre, prăjeală și dulcețuri de casă. Ajungi după nisip și după o traversare de Deltă; foamea e reală…
La Mangalia, casa lui Mehmet Hagi Ismail e o locuință otomană de la capătul secolului XVIII sau începutul XIX: ziduri groase, tavan de lemn, curte interioară. A rămas aproape între…
Cella Serghi, autoarea romanului „Pânza de păianjen”, a ținut Constanța aproape: orașul de mal, vântul, hotelurile de sezon apar în proză fiindcă le-a trăit, nu fiindcă le-a citit.…
Poetul Panait Cerna s-a născut în satul cu același nume, între Tulcea și Măcin. În 1966, fratele lui a dat localității casa părintească - o locuință de meșteșugar de la capătul sec…
Pe strada Sulmona nr. 10, familia Papadopol - antreprenori greci cu afaceri în Constanța de la sfârșitul secolului al XIX-lea - a ridicat în jurul anului 1890 o casă cu detalii neo…
Regina Maria și-a făcut în Mamaia, în 1927-1928, o casă albă cu un singur nivel, pridvor spre apă și un minaret mic. Planurile i le-a lucrat arhitectul Dobrescu, apropiat al lui Ma…
În Piața Ovidiu nr. 4, bovindourile ies în afara zidului ca niște felinare de sticlă. De-aia i se zice și „casa cu bovindouri”. În 1913, arhitectul Nicolae Michăescu i-a făcut-o av…
La Cobadin, la 30 de kilometri de Constanța, o casă din 1927 a fost locuită până aproape de zilele noastre. Pe 5 iunie 2023, Uniunea Democrată Turcă din România a deschis aici un m…
Casa Yachi e tot în Vama Veche, aproape de nisip și de pensiunile din centru. Se gătește în gospodărie, cu ce e în sezon, pentru cine vrea altceva decât mâncarea de la colț. Mesele…
În 1972, lângă Ovidiu, au ieșit la iveală zidurile unui castru de secol VI, de tip quadriburgium: patru turnuri, două rotunde și două dreptunghiulare, trase în afara incintei. Fort…
Românii veniți după Pacea de la Adrianopol, mulți din Beștepe, au pus între 1835 și 1845 o bisericuță în Tulcea otomană. Între 1862 și 1865 au înlocuit-o cu actuala catedrală „Sfân…
După 1878, când Dobrogea a revenit la România, Constanța avea nevoie de o biserică mare în peninsulă. Catedrala Sfinții Apostoli Petru și Pavel s-a ridicat între 1883 și 1885, după…
Din canal, înainte să acostezi la Sulina, vezi turla catedralei cu hramurile Sfântul Nicolae și Sfântul Alexandru. Nicolae e patronul marinarilor; Alexandru amintește de anii în ca…
Sub fostul restaurant Egreta din Constanța, săpăturile din anii 1980 au deschis un cavou roman din secolul al IV-lea. Pe pereți e un orant: figură cu brațele ridicate, gest de rugă…
În 1910, la capătul falezei, s-a deschis un cazinou proiectat de arhitectul Daniel Renard, în linii Art Nouveau. Pe același promontoriu mai stătuseră un Kursaal din 1880 și o sală…
Pe 15 august 1935, de Sfânta Maria, Carol al II-lea a inaugurat cazinoul din Mamaia, lucrat în 1934-1935 de Primăria Constanța după planurile lui Victor Ștefănescu - același arhite…
În Mamaia, cadranul solar funcționează cum au funcționat toate de la Antichitate încoace: un gnomon aruncă umbra, iar ora se citește pe cadran. E pus ca piesă de parc, nu ca ceas d…
Teodor T. Burada (1839-1923) a umblat prin sate cu caietul de folclor, a cules melodii și a scris despre obiceiuri într-o vreme când puțini tratau seriozitatea asta. Centrul județe…
În anii ’60, constănțenii mergeau la film la „Republica”: aproape 1.000 de locuri și, în zilele bune, până la șapte proiecții. Era al doilea cinematograf ca mărime din țară, după „…
Lângă faleza Tulcei, un imobil pe trei niveluri ține centrul muzeal ecoturistic al Deltei. Expoziția e interactivă: habitate de la Razim-Sinoe la podiș și la Munții Măcinului, sune…
Dealul Monumentului din Tulcea acoperă cetatea Aegyssus. Numele e celtic; Ovidiu, din exilul de la Tomis, o pomește ca o urbe veche atacată de geți. Romanii au ținut locul din seco…
La Albești, între Callatis și Dionysopolis, arheologii au desfăcut o așezare fortificată locuită mai ales în secolele IV-III î.Hr. Prima incintă, cam pe la mijlocul secolului IV, ț…
Pe Capul Dolosman, deasupra Lacului Razim, ruinele Argamum (antică Orgame) stau pe o faleză de calcar. Coloniştii din Milet au venit aici tot în secolul al VII-lea î.Hr. Un izvor a…
Pe un pinten deasupra Măcinului, numele Arrubium - de rădăcină celtică - apare pe la anul 100, în două diplome militare. După ce Dobrogea a intrat în Moesia Inferior, în 46, locul…
La Cernavodă, pe malul drept al Dunării, Axiopolis a ținut ochii pe trafic și pe vad. Așezarea romană de secol II a fost refăcută și în vreme bizantină, pentru că fluviul rămânea d…
Pe malul stâng al Dunării, la 3 km sud de Ostrovul tulcean, o stâncă de vreo 30 de metri ține straturi de la Hamangia, Noua și Babadag, apoi o fortificație romană legată de Legiune…
Mangalia stă peste Callatis, colonie grecească întemeiată în secolul al VI-lea î.Hr. Ziduri din blocuri mari, fragmente de bazilică, morminte și urme de port se văd în câteva punct…
Numele e getic și înseamnă, pe scurt, cetatea de la cotitură. Stă pe un pinten de calcar, între Cernavodă și Hârșova, acolo unde Dunărea face o buclă largă. Traian a transformat lo…
Hârșova stă pe o stâncă deasupra apei, iar Carsium a ocupat exact acest cap. Romanii au fortificat o vatră getică; Tabula Peutingeriana și Itinerarium Antonini o notează ca stație…
La vreo cinci kilometri sud de Gârliciu, pe platoul Hisarlâc, stau ruinele cetății Cius. Romanii au pus aici un punct de pază pe Dunărea de Jos încă din secolul I, în logica fronti…
Ostrovul Bisericuța, lângă Garvan, ține fortificația Dinogeția. Romanii, în vremea lui Dioclețian, au mutat aici un punct care înainte fusese pe malul stâng, la Barboși. Au trecut…
Deasupra satului Enisala, zidurile de piatră privesc Lacul Razim și dealurile Dobrogei de Nord. Ce umbli azi e, în principal, o fortificație din secolele XIII-XIV, pusă într-un pun…
La doi kilometri de Murighiol, Halmyris a fost castru, port și, din secolul IV, și centru creștin. Aici sunt pomeniți martirii Epictet și Astion. Flota Classis Flavia Moesica a avu…
Fotografiile obiectivelor: Wikimedia Commons sau redacție, credit pe fiecare fișă. Fără imagini de pe dobrogea150.ro.
Nimic găsit. Încearcă alt termen.