Casa Tradițională Turcească
La Cobadin, la 30 de kilometri de Constanța, o casă din 1927 a fost locuită până aproape de zilele noastre. Pe 5 iunie 2023, Uniunea Democrată Turcă din România a deschis aici un m…
Ghid verificat · un loc = o fișă
304 locuri găsite cu filtrul actual.
La Cobadin, la 30 de kilometri de Constanța, o casă din 1927 a fost locuită până aproape de zilele noastre. Pe 5 iunie 2023, Uniunea Democrată Turcă din România a deschis aici un m…
Casa Yachi e tot în Vama Veche, aproape de nisip și de pensiunile din centru. Se gătește în gospodărie, cu ce e în sezon, pentru cine vrea altceva decât mâncarea de la colț. Mesele…
În 1972, lângă Ovidiu, au ieșit la iveală zidurile unui castru de secol VI, de tip quadriburgium: patru turnuri, două rotunde și două dreptunghiulare, trase în afara incintei. Fort…
După 1878, când Dobrogea a revenit la România, Constanța avea nevoie de o biserică mare în peninsulă. Catedrala Sfinții Apostoli Petru și Pavel s-a ridicat între 1883 și 1885, după…
Sub fostul restaurant Egreta din Constanța, săpăturile din anii 1980 au deschis un cavou roman din secolul al IV-lea. Pe pereți e un orant: figură cu brațele ridicate, gest de rugă…
În 1910, la capătul falezei, s-a deschis un cazinou proiectat de arhitectul Daniel Renard, în linii Art Nouveau. Pe același promontoriu mai stătuseră un Kursaal din 1880 și o sală…
Pe 15 august 1935, de Sfânta Maria, Carol al II-lea a inaugurat cazinoul din Mamaia, lucrat în 1934-1935 de Primăria Constanța după planurile lui Victor Ștefănescu - același arhite…
În Mamaia, cadranul solar funcționează cum au funcționat toate de la Antichitate încoace: un gnomon aruncă umbra, iar ora se citește pe cadran. E pus ca piesă de parc, nu ca ceas d…
Teodor T. Burada (1839-1923) a umblat prin sate cu caietul de folclor, a cules melodii și a scris despre obiceiuri într-o vreme când puțini tratau seriozitatea asta. Centrul județe…
În anii ’60, constănțenii mergeau la film la „Republica”: aproape 1.000 de locuri și, în zilele bune, până la șapte proiecții. Era al doilea cinematograf ca mărime din țară, după „…
La Albești, între Callatis și Dionysopolis, arheologii au desfăcut o așezare fortificată locuită mai ales în secolele IV-III î.Hr. Prima incintă, cam pe la mijlocul secolului IV, ț…
La Cernavodă, pe malul drept al Dunării, Axiopolis a ținut ochii pe trafic și pe vad. Așezarea romană de secol II a fost refăcută și în vreme bizantină, pentru că fluviul rămânea d…
Mangalia stă peste Callatis, colonie grecească întemeiată în secolul al VI-lea î.Hr. Ziduri din blocuri mari, fragmente de bazilică, morminte și urme de port se văd în câteva punct…
Numele e getic și înseamnă, pe scurt, cetatea de la cotitură. Stă pe un pinten de calcar, între Cernavodă și Hârșova, acolo unde Dunărea face o buclă largă. Traian a transformat lo…
Hârșova stă pe o stâncă deasupra apei, iar Carsium a ocupat exact acest cap. Romanii au fortificat o vatră getică; Tabula Peutingeriana și Itinerarium Antonini o notează ca stație…
La vreo cinci kilometri sud de Gârliciu, pe platoul Hisarlâc, stau ruinele cetății Cius. Romanii au pus aici un punct de pază pe Dunărea de Jos încă din secolul I, în logica fronti…
Coloniștii din Milet au întemeiat Histria pe malul lagunei Razim-Sinoe, în a doua jumătate a secolului al VII-lea î.Hr. Eusebiu al Cezareei și Skymnos o plasează în jurul anului 65…
La Vadu, spre mare, ruinele numite Kara-Harman (apoi Caraharman) își trag porecla din turcă: „kara” e negru, „harman” e arie, cerc sau amestec, după cine traduce. Evliya Çelebi o p…
Dealul Musait, între Rasova și Dunăreni, ține ruinele Sacidavei. De la Aliman sunt cam 8 kilometri pe drum de pământ. Romanii au pus aici un castru de mal, în lanț cu Capidava, Car…
La vreo trei kilometri de Izvoarele, pe terasa de deasupra Dunării, zidurile Sucidavei se citesc în iarbă. E fortificație romană târzie, secolele IV-VI, punct de pază pe fluviu, nu…
Cetatea stă la vreo 600 de metri sud-vest de satul Adamclisi și la circa 1.500 de metri de monumentul de pe deal, pe valea Urluia. Traian a așezat aici familii de veterani după răz…
La vreo 54 de kilometri de Constanța, deasupra Pantelimonului de Sus, zidurile de la Ulmetum stau pe un platou tăiat de râpe. Romanii au fortificat locul în secolele IV-VI, pe o aș…
Cheile Dobrogei taie podișul de calcar între Târgușor și Cheia: o vale scurtă, cu pereți albi, peșteri și vegetație de stepă. Nu sunt Alpii, dar pentru Dobrogea sunt unul dintre pu…
În Cimitirul Municipal din Constanța, pe strada Eliberării, o parcelă e rezervată soldaților germani căzuți în cele două războaie. O parte dintre oseminte au stat mai întâi la Mirc…
Lângă fosta gară din Mircea Vodă sunt îngropați peste 8.000 de militari din Primul Război Mondial: români, germani, ruși, bulgari, sârbi, austrieci și polonezi. Mulți s-au aflat pe…
Curtea geamiei Esmahan Sultan din Mangalia include și cimitirul musulman, ținut aici de peste 350 de ani. Printre lespezi e mormântul lui Ali Efendi, alături de pietre cu inscripți…
Babadag, din turcă Baba Dağı - Muntele Tatălui - își trage numele de la Sari Saltuk Baba, dervișul sosit pe la 1300. Orașul e atestat din secolul al XIII-lea. Cimitirul musulman, p…
Hagieni, lângă granița cu Bulgaria, s-a chemat Hagilar: sat de hagi, oameni care au făcut pelerinajul la Mecca. Comunitatea tătară s-a așezat aici pe la 1824 și și-a ținut cimitiru…
În satul Tătaru, cimitirul de pe coastă e locul unde comunitatea musulmană locală își îngroapă morții de generații. Dobrogea a ținut tătari încă din secolul al XV-lea; pietrele de…
În 1864, sub Abdul Aziz, s-a ridicat la marginea de atunci a Constanței o cișmea de piatră, lângă un izvor spre Siutghiol. E singurul monument de acest tip rămas în județ. Apa se s…
Pe strada Traian, în centrul vechi, clădirea ridicată între 1906 și 1908 a fost gândită ca Școală secundară de fete - una dintre puținele școli moderne de acest fel din Dobrogea de…
Colegiul a pornit la sfârșitul secolului al XIX-lea, când Dobrogea tocmai se lega administrativ de România și orașul avea nevoie de un liceu serios pentru băieți. Clădirea pe care…
Vasile Pârvan a deschis șantierul de la Histria în 1914. După el au venit Scarlat Lambrino, Emil Condurachi, Dionisie Pippidi. Muzeul de la poarta sitului, reorganizat în 1982, țin…
La Dumbrăveni, în sudul județului Constanța, calcarul adăpostește un ansamblu de bisericuțe și chilii săpate în stâncă. Arheologii le datează, în linii mari, în secolele IX-X: acel…
În 1962, la lucrările de extindere ale Colegiului Național „Mihai Eminescu” de pe Bulevardul Ferdinand nr. 30, au ieșit la iveală camerele unei cripte de bazilică din secolele V-VI…
Pe Dealul Muratan, lângă Pecineaga, o cruce de piatră marchează mormântul de campanie al peste 400 de soldați germani căzuți în octombrie 1916, în luptele de la Topraisar-Muratan.…
La Țepeș Vodă, în curtea bisericii sau în cimitir, n-o să găsești un ansamblu monumental, ci cruci de piatră, beton sau lemn cu numele bărbaților duși în 1916-1918. Sunt lucrări de…
În 1972 Constanța a deschis primul delfinariu din sud-estul Europei. Face parte din Complexul Muzeal de Științe ale Naturii, alături de Acvariu, Planetariu și Microrezervație. Bazi…
În secolul IV, Tomis avea pe mal un depozit-terasă cu pardoseală de mozaic, legat de port. Clădirea a fost scoasă la iveală sub faleză și acoperită cu un pavilion. Vezi sute de met…
Promenada de la Cazino s-a amenajat la începutul secolului XX, pe muchia de piatră deasupra Mării Negre. Mergi între clădirea cazinoului, aerul sărat și, pe o parte, portul. E tras…
În Parcul Gării din Constanța, o fântână din anii 1970 combină metal, piatră și apă care mișcă piese. N-are un autor celebru pe plăcuță; e instalație de epocă, gândită să se roteas…
Printre blocuri, lângă vechiul Stadion 1 Mai - azi Farul - stă o fântână din anii 1950, lucrată în linie Art Deco, cu un dragon de piatră care ține compoziția. E printre cele mai m…
Sir Richard Wallace a plătit, în secolul al XIX-lea, o serie de fântâni publice pentru Paris; sculptorul Charles-Auguste Lebourg le-a dat forma cu cele patru cariatide. Modelul s-a…
În Portul Constanța, pe Dana 0, turnul de piatră din 1909 se ridică 13 metri, cam 22 deasupra mării. A fost botezat Carol I și a ținut semnalul navelor care intram în bazin, într-o…
Pe o coastă înaltă între Constanța și Mangalia, farul de la Tuzla a fost ridicat în vremea lui Carol I, cam în 1900, și a început să lumineze un an mai târziu. A rămas în funcțiune…
Turnul de piatră de lângă Portul Turistic Tomis a fost ridicat în 1860, după planurile lui Artin Aslan, într-o vreme când Constanța își punea la punct semnalele de coastă. Numele t…
Turnul din Mangalia a fost zidit în anii 1950, deși se uită înapoi spre secolul al XIII-lea, când genovezii țineau un punct de coastă aici. Nu e o ruină medievală scoasă din pământ…
La Plopeni, între secolele IV și VI, a funcționat o fortificație de pe linia târzie romană, preluată apoi de administrația bizantină. Păzea drumuri și sate, nu un port. Pe teren ră…
Clădirea fostei jandarmerii otomane păstrează planul sobru al unui sediu de ordine publică din secolele XVIII-XIX: ferestre regulate, zid gros, curte interioară. Aici stăteau janda…
După Unirea din 1878, comunitatea greacă din Constanța a crescut (mii de oameni la 1881, cu școli și biserici proprii). Între 1920 și 1940, imobilul ăsta a fost sediul Consulatului…
Fotografiile obiectivelor: Wikimedia Commons sau redacție, credit pe fiecare fișă. Fără imagini de pe dobrogea150.ro.
Restrânge după categorie
Nimic găsit. Încearcă alt termen.