Ghid verificat · un loc = o fișă
304 locuri găsite cu filtrul actual.
Harry Goldstein a proiectat în 1930, la Grigore Tocilescu nr. 2 cu Horia, un bloc de colț cu aer de pachebot: balcoane lungi, ferestre în bandă, volum de navă. Constanța de atunci…
Rahel, Marcu și Cabel Presente au ridicat între 1924 și 1926 un imobil de locuințe cu fațadă Art Nouveau: ferestre în serie, decorație vegetală, parter comercial. E un bloc de înce…
Între 1905 și 1910, în plină modernizare a Portului Constanța sub Carol I, a apărut clădirea Bursei: birouri, sală de tranzacții, feronerie Art Nouveau. Proiectul se leagă de Anghe…
Mustafa Kemal (1881-1938), născut la Salonic, a ieșit din Primul Război Mondial ca ofițer și a condus, între 1919 și 1923, războiul în urma căruia a apărut Republica Turcia. Bustul…
Jean Constantin s-a născut în 1928 la Techirghiol și a crescut cu Constanța în spate. Pe ecran l-ai văzut în „Brigada Diverse” și alături de Amza Pellea în „Nea Mărin”; pe scenă, î…
În fața Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină de pe Bulevardul Mamaia nr. 300 stă, din 1958, bustul lui Grigore Antipa. L-a modelat Milița Petrașcu; omul din bronz e…
La 25 septembrie 1932, la un an după moartea lui Ioan N. Roman, Ion Dimitriu-Bârlad a dezvelit bustul avocatului, gazetarului și omului politic care a scris și a judecat pentru Dob…
Ion Bănescu (1850-1909) a fost primar doar între 1905 și 1907, dar în cei doi ani a împins sistematizarea străzilor, faleza, legătura spre Mamaia și lucrări care au scos Constanța…
Vasile Pârvan (n. 1882) a deschis, după 1907, șantierele care au scos la lumină Histria, au reluat Callatis și Tropaeum, au citit Tomisul altfel decât din cărți. Bustul din Constan…
Panait Cerna s-a născut în 1881 în satul din Tulcea care îi poartă azi numele și a murit în 1913, la 32 de ani, după studii de filosofie în Germania. Bustul îl arată tânăr, cu frun…
În fața Muzeului de Artă din Constanța, un bust de bronz o arată pe Regina Maria. E chipul din anii de după Marele Război, când trecea prin Dobrogea la inspecții și la cimitirele d…
Pe malul stâng al Dunării, la Hârșova, calcarul jurasic iese în pereti albi, tăiați de apă și de vânt. Li se zice canarale: faleze, strate vizibile, poteci de deasupra. Nu e un can…
Lângă Băneasa, spre granița cu Bulgaria, valea se strânge între pereți de calcar. Canaraua Fetii e rezervație: pădure, stâncă, poteci fără balustradă, peșteri joase pe versant. Ero…
În nord-estul cetății, pe locul unei necropole folosite din secolul I a.Chr. până în secolul I p.Chr., tomitanii au întins în secolele V-VI un cartier de case. Schimbarea e clară:…
În mai 1864, Alexandru Ioan Cuza a dormit la Hotelul Danubiu, pe drumul Giurgiu-Cernavodă-Kustendje-Constantinopol. Hotelul, din jurul lui 1850, a devenit Metropol, cu uși din Ovid…
Între 1881 și 1884, bancherul francez Jean Gérard Amédée Alléon și-a ridicat casa pe peninsula Constanței, la câțiva ani după ce Dobrogea a trecut, în 1878, la România. Fațada ames…
În 1909, la Tomis nr. 28, colț cu Vasile Țurcanu, Andi Caraciali a ridicat o casă pe plan aproape pătrat, două niveluri și pod. Ferestrele mici în arcadă și balcoanele de colț îi d…
După 1904, când portul lui Anghel Saligny schimba orașul, inspectorul Ion Bârzănescu și inginerul Zahariadi, diriginte de lucrări, țineau de lumea cheiurilor. Casa Bârzănescu, monu…
Titus Cănănău, primar la început de secol XX, și-a ridicat vila de pe faleză între 1913 și 1926, după un proiect al lui Victor Ștephănescu. Lucrările s-au întins peste Primul Războ…
Între 1890 și 1900 s-a ridicat casa în care a locuit colonelul Marin Ionescu Dobrogianu (1866-1938), ofițer venit în Dobrogea, membru corespondent al Academiei Române și autor de l…
La numărul 13 din Piața Ovidiu, casa nu privește statuia, ci portul. Asta spune destul despre familia Damadian, armeni cu bani din negoț, și despre Constanța de la 1894 încolo: afa…
Demostene Tranulis, omul din spatele Teatrului Fantasio și un sprijin pentru Liceul „Mircea cel Bătrân” și pentru biserica comunității, și-a făcut în 1914 o casă Art Nouveau. Alte…
Frații Leonidas și Mihail Embiricos, armatori greci, au deschis în 1922 un sediu la colțul dintre Nicolae Titulescu și Ion Cantacuzino. De aici se ținea National Steam Navigation,…
Evanghelou Rousou, negustor de cereale și inginer naval, și-a făcut în 1905 casa de la Ion Lahovari nr. 2. E neoclasică, simetrică, LMI categoria B: ferestre aliniate, puțin decor,…
În 1922, Cristu (Hristu) Frangopol a ridicat un imobil neoromânesc cu parter generos, două etaje și mansardă. Intrarea e lată, gândită pentru o familie cu stare, nu pentru o garson…
Edgar de Goue, francezul care a semnat și Palace-ul, și-a așezat în 1923 o casă de locuit pe Nicolae Titulescu nr. 19: parter și etaj, Art Nouveau stăpânit, într-un cartier de grec…
Autorizația de la 1906 a dat o casă neoclasică cu intrare pe ax și balcon deasupra ușii. Proprietarul, Hector Serafidis, ținea de comunitatea greacă și de o rețea care ajungea la A…
Pe latura Pieței Ovidiu, în jurul lui 1903, grecul Gheorghe Hrisicos a cerut un hotel de rang, iar Louis Givert i-a dat o fațadă Art Nouveau. Constanța devenea port și stațiune; pi…
Pe bulevardul Elisabeta, între 1902 și 1904, Ion Pâslă și-a ridicat o casă neoromânească, cu pridvor, mansardă și decorație de lemn și zidărie. Imobilul e clasat. Proprietarul ține…
Pe strada Nicolae Titulescu, casa ridicată în 1924 pentru familia Laskaridis arată cum trăia elita greacă a portului în anii de după război. Planul i-a aparținut arhitectului N.G.…
Francisc Lescovar, venit cu experiența hotelului Palace, și-a construit în 1912 o casă aproape de Cazino și de mal - o reședință de vreo 800 de metri pătrați, gândită pentru o fami…
În 1899, Take Manicatide, negustor de cereale și președinte al Camerei de Comerț, și-a ridicat casa pe strada Nicolae Titulescu nr. 36. Planul i-a aparținut lui Haralambie Mangoian…
Maria Tănase a cântat des la Constanța și la Mamaia, în ani în care litoralul era scenă de vară, nu doar plajă. Casa care-i poartă numele marchează legătura asta; nu e un muzeu cla…
Cine umblă pe strada Arhiepiscopiei dă de o casă interbelică cu două balcoane închise din fier forjat, decorate cu torțe. E Casa Musceleanu: neobaroc de centru vechi, cu tencuială…
Medicul orașului, Nicolae Pilescu, și-a făcut în 1903 casa pe bulevardul Elisabeta, aproape de faleză. Constanța tocmai devenea stațiune, iar doctorul stătea la vedere, nu într-o a…
La colțul Callatis cu Marcus Aurelius, în 1897, Paul Ernst a desenat o casă neoclasică pe două niveluri, pentru familia Parusi. Planul e dreptunghiular, fațada are un traveu centra…
Sava Șomănescu, moșier bucureștean, a condus între 1908 și 1910 Societatea Agrară și Liga pentru Unitatea Culturală a tuturor românilor, în anii de dinaintea Marii Uniri. Casa lui…
În 1897, comerciantul grec Theodorou Roussou i-a cerut arhitectului Pelopidas Couppa o casă de oraș: fațadă simetrică, ferestre înalte, cornișă trasă, scară interioară de recunoscu…
Tot pe Nicolae Titulescu, dar cu altă vocabulă vizuală, stă casa Tulea Weissbuch. E Art Nouveau de port, cu volute, rozete și feronerie care nu se mulțumește să țină geamul: se răs…
Zafiros Kyryakou și-a ridicat casa în 1894, la 16 ani după Unirea Dobrogei, pe o parcelă din zona Decebal - o locuință de negustor, nu un palat. Monumentul (LMI CT-II-m-B-02860) îș…
Din 1895, Gheorghe Zottu a fost președintele Tribunalului Constanța. Casa care îi poartă numele e monument de categoria B, locuința unui magistrat într-un județ abia prins în admin…
Ion Bănescu, fost primar, a murit în 1909. Primăria i-a lăsat soției, Elena, un lot pe bulevardul Tomis nr. 110, iar între 1911 și 1914 arhitectul Nicolae Loghiu a ridicat o casă î…
Patru lei de piatră stau pe coloanele de la parter, pe strada Gheorghe Dumitrașcu, în peninsula Constanței. Casa le-a ridicat între 1895 și 1902 negustorul armean Dicran Emirzian,…
Între 1976 și 1983, Uniunea Generală a Sindicatelor a ridicat pe malul Constanței o casă de cultură după planurile arhitectului K. Ghengiomer. Clădirea e mare, cu sală de spectacol…
Pe Elisabeta nr. 15, în 1910, comerciantul I. E. Abramoglu a ridicat, după planurile lui Christo V. Sotiriu, o casă cu demisol luminos, parter și etaj. E LMI, categoria B. După Pri…
La Mangalia, casa lui Mehmet Hagi Ismail e o locuință otomană de la capătul secolului XVIII sau începutul XIX: ziduri groase, tavan de lemn, curte interioară. A rămas aproape între…
Cella Serghi, autoarea romanului „Pânza de păianjen”, a ținut Constanța aproape: orașul de mal, vântul, hotelurile de sezon apar în proză fiindcă le-a trăit, nu fiindcă le-a citit.…
Pe strada Sulmona nr. 10, familia Papadopol - antreprenori greci cu afaceri în Constanța de la sfârșitul secolului al XIX-lea - a ridicat în jurul anului 1890 o casă cu detalii neo…
Regina Maria și-a făcut în Mamaia, în 1927-1928, o casă albă cu un singur nivel, pridvor spre apă și un minaret mic. Planurile i le-a lucrat arhitectul Dobrescu, apropiat al lui Ma…
În Piața Ovidiu nr. 4, bovindourile ies în afara zidului ca niște felinare de sticlă. De-aia i se zice și „casa cu bovindouri”. În 1913, arhitectul Nicolae Michăescu i-a făcut-o av…
Fotografiile obiectivelor: Wikimedia Commons sau redacție, credit pe fiecare fișă. Fără imagini de pe dobrogea150.ro.
Restrânge după categorie
Nimic găsit. Încearcă alt termen.