Cultură
Gastronomie dobrogeană
Mâncarea e parte din hartă: pește de baltă, aluat de cuptor, vin de calcar și rețete care au trecut granițe de limbă. Nu vindem mese, nu rezervăm mese, nu publicăm un „top 10 restaurante”. Îți spunem ce să cauți și cum să întrebi, fără orar de bucătărie inventat.
Peștele
Storceacul, saramura, ciorba lipovenească și peștele la proțap țin Delta și malul de Dunăre. Caută locuri cu program afișat, nu „casa de la colț, am auzit noi”. Speciile și prohibiția sunt ale ANPA - nu comanda ce nu se pescuiește legal în sezon.
Aluatul
Plăcinta dobrogeană e altă familie decât plăcinta de la munte: foi, umplutură, cuptor. Plăcinta tătărească, catmerul, chibărul apar în comunități turco-tătare. Le cauți dimineața, când cuptorul e cald, nu „când apucăm seara”.
Vinul
Murfatlar, Ostrov, Sarica Niculițel, viile de pe calcar. Cramele au program propriu: verifică site-ul lor, nu un paragraf de blog copiat. Degustarea nu e un drept de a intra în vie cu mașina.
Piețe și post
Piețele din Constanța și Tulcea țin brânză, pește sărat, verdețuri de stepă. În post, multe meniuri de litoral se strâng pe pește și aluat - întreabă, nu presupune. Ghidul fără gluten notează doar locurile care au scris negru pe alb că au opțiuni.
Etichetă
În case și la hram, se așteaptă să gusti și să mulțumești. Bacșișul e obicei, nu taxă - vezi Protocol. Fotografiatul farfuriei e una; fotografiatul gazdei fără voie e alta.
Ce nu facem
Nu marcăm „cel mai bun storceac”. Nu copiem meniuri. Nu pretindem că o rețetă e „autentică” dacă e doar populară. Dacă un loc se închide iarna, nu îl ținem pe o listă de vară ca și cum ar fi etern.