Ghid verificat · un loc = o fișă
71 locuri găsite cu filtrul actual.
Între 1905 și 1911, în centrul Constanței s-a zidit biserica cu hramul Adormirii Maicii Domnului, pentru o parohie românească ce creștea odată cu orașul-port. Planul e de biserică…
Beidaud e un sat de podiș, în nordul Tulcei. Biserica din centru poartă hramul Aducerii moaștelor Sfântului Nicolae și a fost ridicată la începutul secolului XX, din zid gros, cu c…
Biserica „Buna Vestire” e un lăcaș nou, ridicat când cartierul din jur a crescut și credincioșii nu mai încăpeau în bisericile din centru. Arhitectura e neobizantină: zidărie solid…
La Oltina, ușile împărătești poartă anul 1863 și numele lui Matiu Nicolaevici, soția Caterina și fiii Dimitr, Nicolai și Teodor, veniți de la Silistra. În sat se mai spune și 1861…
Hramul cade pe 24 iunie, de Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, când curtea se umple și se face slujbă de dimineață. Biserica e contemporană, în linie neobizantină, gândită pentru…
Tulcenii îi zic „Biserica cu Ceas” sau „Biserica Bulgărească”. Comunitatea bulgară a înlocuit în 1857 o biserică de lemn pe care inundațiile din zona Pieței Noi o tot stricau. Nava…
La intersecția străzilor Ștefan Mihăileanu și Călărași, pe unul dintre punctele înalte ale Constanței, parohia înființată în 1919 a ridicat între 1934 și 1937 biserica Sfinților Îm…
Gârliciu stă pe malul drept al Dunării, în colțul de nord-vest al județului Constanța. Biserica Sfântul Nicolae e în mijlocul satului: aici se cunună, se îngroapă și se ține hramul…
În satul Agighiol, comuna Valea Nucarilor, comunitatea a zidit între 1858 și 1860 o biserică de piatră și cărămidă cu hramul Sfinților Voievozi. E dintre lăcașurile românești ridic…
La 1 noiembrie 2001 s-a înființat parohia „Sfânta Treime”, lângă Casa de Cultură, pentru credincioșii din centrul nou, nu din peninsulă. Între 2002 și 2004 a funcționat un paraclis…
Horia și-a făcut în 1902 o bisericuță din chirpici și stuf. A fost sfințită un an mai târziu și a ținut slujbele până când satul a putut zidi mai trainic. Din 1925 au început lucră…
Biserica Sfântul Haralambie slujește o parohie urbană, nu pelerinajul de coastă. Construcția e modernă, cu volume bizantine și un interior gândit pentru slujbă de duminică, cor și…
În cartierul Viile Noi, biserica de pe strada care duce spre Medeea a fost ridicată în 1935 de comunitatea germană, cu linii gotice - turn ascuțit, ferestre înalte, plan diferit de…
Pe strada Nicolae Iorga nr. 12, parohia a început o biserică nouă în 1915, după planurile lui Nicolae Paveliu. Războiul a tăiat șantierul; lucrările s-au reluat după 1923, iar pict…
În Parcul Tăbăcăriei stă o biserică de lemn în manieră maramureșeană, cu pridvor și turn ascuțit. Piatra de temelie s-a pus în 1994; primele slujbe au fost ținute de hramul Sfântul…
La Pantelimon, 44 de familii creștine au ridicat biserica la capătul secolului al XIX-lea și au sfințit-o în 1898. Fiecare a dat bani, zile de muncă sau căruțe cu piatră. E o biser…
Sfântul Spiridon e biserică de cartier din a doua jumătate a secolului XX, ridicată când Constanța creștea peste vechiul centru. Planul e de inspirație bizantină, cu turle clare și…
Când Constanța s-a întins cu cartiere noi, a apărut și o biserică închinată Sfântului Vasile cel Mare, unul dintre Părinții Bisericii. Planul e neobizantin, cu fațade simple și un…
Pe malul brațului Chilia, turlele de peste 40 de metri se văd din sat înainte să zărești ușa. Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril s-a zidit între 1897 și 1936, pe locul un…
Vulturu apare pe hărți din 1854; pe la 1861 se chema Kartal, apoi Cartal, iar din 1933 poartă numele de azi. Biserica Sfinții Voievozi a avut un prim lăcaș de secol XIX; cea actual…
Pe strada Callatis nr. 1, aproape de mare, armenii din Constanța își țin biserica „Sfânta Maria”. Comunitatea e atestată în Dobrogea din secolele XV-XVI; actualul edificiu datează…
Comunitatea baptistă din Constanța s-a închegat de-a lungul secolului XX. Bethel e una dintre adunările ei: predică, cântare și studiu biblic, fără iconostas și fără slujbă de tip…
Pe 8 octombrie 1898, comunitatea bulgară din Constanța a cerut Primăriei un teren pe strada Maior Șonțu. Biserica cu hramul Sfântul Nicolae s-a ridicat la începutul secolului XX, p…
În 1951, patriarhul Justinian Marina a adus la Techirghiol bisericuța de lemn care stătuse la Pelișor. Fusese făcută pe la 1730-1750 la Maiorești, în Mureș, din bârne de stejar pri…
Izvoarele, trecut pe hărți și ca Pârjoaia, ține de comuna Lipnița. Lăcașul de paiantă cu hramul Sfântul Mare Mucenic Dimitrie era deja în picioare înainte de 1877; se crede că satu…
Biserica „Acoperământul Maicii Domnului” (Pokrov) din Jurilovca e lăcașul comunității de rit vechi - lipovenii ruși care au făcut din sat unul dintre porturile-lagună ale Dobrogei.…
Pe strada Mircea cel Bătrân, în peninsulă, comunitatea greacă a zidit în 1867 biserica „Schimbarea la Față” (Metamorphosis), cu încuviințarea sultanului Abdul Aziz. A fost primul l…
Lângă lacul Sinoe și cetatea Histria, satul Istria își ține biserica pe jumătate în pământ. S-a zidit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, pe la 1864, când o biserică nu avea…
Isaccea stă pe Dunăre, deasupra unor straturi de cetăți mai vechi. Biserica Sfântul Gheorghe e lăcașul parohial al orașului: hram de primăvară, curte cu tei, turlă vizibilă de pe s…
În Sulina, unde brațul se predă mării, biserica ortodoxă cu hramul Sfântului Nicolae e a marinarilor și a pescarilor. Zidirea e de secol XIX, din vremea în care Comisia Europeană a…
Comunitatea greacă a ținut Sulina în secolul al XIX-lea, când cerealele și piloții de bară treceau prin port. Biserica lor, Sfântul Nicolae, e mai mică decât catedrala românească,…
Între 1882 și 1895, Cernavoda și-a ridicat biserica Sfinților Împărați Constantin și Elena, cu sprijin de la Ministerul Cultelor, în vremea lui Take Ionescu, și cu jertfa comunităț…
Între 1935 și 1937, comunitatea catolică din Constanța a ridicat pe locul unei capele vechi biserica închinată Sfântului Anton de Padova. Proiectul urmează un romanic sobru, cu acc…
La Niculițel, planul treflat - trei abside - dă numele bisericii închinate Sfântului Athanasie. A pornit în secolul al XIV-lea ca o capelă de curte. După 1420, odată cu ocuparea ot…
Între 1897 și 1899, negustorul grec Alexandru Avramide și-a făcut o casă lângă Catedrala Sfântul Nicolae din Tulcea. Fațada e Belle Époque, cu stuc și ferestre înalte. Familia a pi…
Poetul Panait Cerna s-a născut în satul cu același nume, între Tulcea și Măcin. În 1966, fratele lui a dat localității casa părintească - o locuință de meșteșugar de la capătul sec…
La Cobadin, la 30 de kilometri de Constanța, o casă din 1927 a fost locuită până aproape de zilele noastre. Pe 5 iunie 2023, Uniunea Democrată Turcă din România a deschis aici un m…
În 1910, la capătul falezei, s-a deschis un cazinou proiectat de arhitectul Daniel Renard, în linii Art Nouveau. Pe același promontoriu mai stătuseră un Kursaal din 1880 și o sală…
Lângă faleza Tulcei, un imobil pe trei niveluri ține centrul muzeal ecoturistic al Deltei. Expoziția e interactivă: habitate de la Razim-Sinoe la podiș și la Munții Măcinului, sune…
Vasile Pârvan a deschis șantierul de la Histria în 1914. După el au venit Scarlat Lambrino, Emil Condurachi, Dionisie Pippidi. Muzeul de la poarta sitului, reorganizat în 1982, țin…
În secolul IV, Tomis avea pe mal un depozit-terasă cu pardoseală de mozaic, legat de port. Clădirea a fost scoasă la iveală sub faleză și acoperită cu un pavilion. Vezi sute de met…
Pe strada C.A. Rosetti nr. 5 din Sulina, un fost navigator și-a umplut o casă cu hărți, fotografii, documente și obiecte din portul secolului XIX. Expoziția „Sulina Veche” e privat…
În 1575, Esmahan Sultan - fiica lui Selim al II-lea și soția marelui vizir Sokollu Mehmed Pașa - a finanțat o geamie la Mangalia. E cel mai vechi lăcaș musulman păstrat în România.…
După Războiul Crimeii (1853-1856), sultanul Abdul-Medjid a poruncit un oraș nou pentru tătarii veniți din Crimeea. Medgidia s-a trasat pe plan, iar geamia mare s-a ridicat în anii…
Pe Strada Farului 22A, în fostul sat Anadolchioi - lipit de Constanța abia în anii 1920-1930 - stă o geamie ridicată în 1868-1869. Ctitorul nu e documentat; a plătit-o comunitatea.…
Muzeul din Tulcea a cumpărat în anii 1970 o gospodărie din satul Enisala și a conservat-o pe loc. Casa e de început de secol XX: tindă, odaie, cuptor, anexe pentru animale și unelt…
Pe grindul Stipoc, în Deltă, stă un schit de lemn ridicat de staroveri de vreo 15 ani. Stilul e moldovenesc: dantelării tăiate în bârne, pridvor, o bisericuță joasă. În chilii trăi…
Ploi torențiale din anii 1970 au scos la iveală, la Niculițel, cupola unei cripte. Înăuntru erau osemintele martirilor Zotikos, Attalos, Kamasis și Filippos, cu numele scrise pe pe…
Muzeul din Hârșova își trage numele de la cetatea de pe stâncă. Colecția acoperă Hamangia, Gumelnița, epoca romană și evul mediu dunărean. Sunt piese din săpăturile de la Carsium ș…
Lângă monumentul Tropaeum Traiani, muzeul de la Adamclisi ține piesele care explică victoria din 102: metope, arme, inscripții, macheta cetății. Traian și-a marcat campania aici, p…
Fotografiile obiectivelor: Wikimedia Commons sau redacție, credit pe fiecare fișă. Fără imagini de pe dobrogea150.ro.
Restrânge după categorie
Nimic găsit. Încearcă alt termen.