„Grand” Hotel Constanța
Stavru Dumitriu a cumpărat terenul în 1912, când lotul era încă la marginea orașului. Abia în 1920, după planurile arhitectului Edgar de Goue, s-a deschis Grand Hotel: zeci de came…
Ghid verificat · un loc = o fișă
74 locuri găsite cu filtrul actual.
Stavru Dumitriu a cumpărat terenul în 1912, când lotul era încă la marginea orașului. Abia în 1920, după planurile arhitectului Edgar de Goue, s-a deschis Grand Hotel: zeci de came…
Lângă Tropaeum Traiani, altarul de la Adamclisi a fost ridicat la începutul secolului II, în vremea lui Traian, pentru soldații căzuți în luptele din Dobrogea. Nu e un templu de sl…
Cornel Medrea (1888-1956) a modelat în piatră, în 1963, două figuri care stau aproape una de alta, ca într-o vorbă spusă pe jumătate. Ansamblul a fost așezat în 1964 lângă complexu…
Pe strada Callatis nr. 1, aproape de mare, armenii din Constanța își țin biserica „Sfânta Maria”. Comunitatea e atestată în Dobrogea din secolele XV-XVI; actualul edificiu datează…
Rahel, Marcu și Cabel Presente au ridicat între 1924 și 1926 un imobil de locuințe cu fațadă Art Nouveau: ferestre în serie, decorație vegetală, parter comercial. E un bloc de înce…
Între 1905 și 1910, în plină modernizare a Portului Constanța sub Carol I, a apărut clădirea Bursei: birouri, sală de tranzacții, feronerie Art Nouveau. Proiectul se leagă de Anghe…
La 25 septembrie 1932, la un an după moartea lui Ioan N. Roman, Ion Dimitriu-Bârlad a dezvelit bustul avocatului, gazetarului și omului politic care a scris și a judecat pentru Dob…
În mai 1864, Alexandru Ioan Cuza a dormit la Hotelul Danubiu, pe drumul Giurgiu-Cernavodă-Kustendje-Constantinopol. Hotelul, din jurul lui 1850, a devenit Metropol, cu uși din Ovid…
Între 1881 și 1884, bancherul francez Jean Gérard Amédée Alléon și-a ridicat casa pe peninsula Constanței, la câțiva ani după ce Dobrogea a trecut, în 1878, la România. Fațada ames…
În 1909, la Tomis nr. 28, colț cu Vasile Țurcanu, Andi Caraciali a ridicat o casă pe plan aproape pătrat, două niveluri și pod. Ferestrele mici în arcadă și balcoanele de colț îi d…
După 1904, când portul lui Anghel Saligny schimba orașul, inspectorul Ion Bârzănescu și inginerul Zahariadi, diriginte de lucrări, țineau de lumea cheiurilor. Casa Bârzănescu, monu…
Titus Cănănău, primar la început de secol XX, și-a ridicat vila de pe faleză între 1913 și 1926, după un proiect al lui Victor Ștephănescu. Lucrările s-au întins peste Primul Războ…
Între 1890 și 1900 s-a ridicat casa în care a locuit colonelul Marin Ionescu Dobrogianu (1866-1938), ofițer venit în Dobrogea, membru corespondent al Academiei Române și autor de l…
La numărul 13 din Piața Ovidiu, casa nu privește statuia, ci portul. Asta spune destul despre familia Damadian, armeni cu bani din negoț, și despre Constanța de la 1894 încolo: afa…
Demostene Tranulis, omul din spatele Teatrului Fantasio și un sprijin pentru Liceul „Mircea cel Bătrân” și pentru biserica comunității, și-a făcut în 1914 o casă Art Nouveau. Alte…
Frații Leonidas și Mihail Embiricos, armatori greci, au deschis în 1922 un sediu la colțul dintre Nicolae Titulescu și Ion Cantacuzino. De aici se ținea National Steam Navigation,…
Evanghelou Rousou, negustor de cereale și inginer naval, și-a făcut în 1905 casa de la Ion Lahovari nr. 2. E neoclasică, simetrică, LMI categoria B: ferestre aliniate, puțin decor,…
În 1922, Cristu (Hristu) Frangopol a ridicat un imobil neoromânesc cu parter generos, două etaje și mansardă. Intrarea e lată, gândită pentru o familie cu stare, nu pentru o garson…
Edgar de Goue, francezul care a semnat și Palace-ul, și-a așezat în 1923 o casă de locuit pe Nicolae Titulescu nr. 19: parter și etaj, Art Nouveau stăpânit, într-un cartier de grec…
Autorizația de la 1906 a dat o casă neoclasică cu intrare pe ax și balcon deasupra ușii. Proprietarul, Hector Serafidis, ținea de comunitatea greacă și de o rețea care ajungea la A…
Pe latura Pieței Ovidiu, în jurul lui 1903, grecul Gheorghe Hrisicos a cerut un hotel de rang, iar Louis Givert i-a dat o fațadă Art Nouveau. Constanța devenea port și stațiune; pi…
Pe bulevardul Elisabeta, între 1902 și 1904, Ion Pâslă și-a ridicat o casă neoromânească, cu pridvor, mansardă și decorație de lemn și zidărie. Imobilul e clasat. Proprietarul ține…
Francisc Lescovar, venit cu experiența hotelului Palace, și-a construit în 1912 o casă aproape de Cazino și de mal - o reședință de vreo 800 de metri pătrați, gândită pentru o fami…
În 1899, Take Manicatide, negustor de cereale și președinte al Camerei de Comerț, și-a ridicat casa pe strada Nicolae Titulescu nr. 36. Planul i-a aparținut lui Haralambie Mangoian…
Medicul orașului, Nicolae Pilescu, și-a făcut în 1903 casa pe bulevardul Elisabeta, aproape de faleză. Constanța tocmai devenea stațiune, iar doctorul stătea la vedere, nu într-o a…
La colțul Callatis cu Marcus Aurelius, în 1897, Paul Ernst a desenat o casă neoclasică pe două niveluri, pentru familia Parusi. Planul e dreptunghiular, fațada are un traveu centra…
Sava Șomănescu, moșier bucureștean, a condus între 1908 și 1910 Societatea Agrară și Liga pentru Unitatea Culturală a tuturor românilor, în anii de dinaintea Marii Uniri. Casa lui…
În 1897, comerciantul grec Theodorou Roussou i-a cerut arhitectului Pelopidas Couppa o casă de oraș: fațadă simetrică, ferestre înalte, cornișă trasă, scară interioară de recunoscu…
Zafiros Kyryakou și-a ridicat casa în 1894, la 16 ani după Unirea Dobrogei, pe o parcelă din zona Decebal - o locuință de negustor, nu un palat. Monumentul (LMI CT-II-m-B-02860) îș…
Din 1895, Gheorghe Zottu a fost președintele Tribunalului Constanța. Casa care îi poartă numele e monument de categoria B, locuința unui magistrat într-un județ abia prins în admin…
Ion Bănescu, fost primar, a murit în 1909. Primăria i-a lăsat soției, Elena, un lot pe bulevardul Tomis nr. 110, iar între 1911 și 1914 arhitectul Nicolae Loghiu a ridicat o casă î…
Pe Elisabeta nr. 15, în 1910, comerciantul I. E. Abramoglu a ridicat, după planurile lui Christo V. Sotiriu, o casă cu demisol luminos, parter și etaj. E LMI, categoria B. După Pri…
Cella Serghi, autoarea romanului „Pânza de păianjen”, a ținut Constanța aproape: orașul de mal, vântul, hotelurile de sezon apar în proză fiindcă le-a trăit, nu fiindcă le-a citit.…
Pe strada Sulmona nr. 10, familia Papadopol - antreprenori greci cu afaceri în Constanța de la sfârșitul secolului al XIX-lea - a ridicat în jurul anului 1890 o casă cu detalii neo…
În Piața Ovidiu nr. 4, bovindourile ies în afara zidului ca niște felinare de sticlă. De-aia i se zice și „casa cu bovindouri”. În 1913, arhitectul Nicolae Michăescu i-a făcut-o av…
Pe 15 august 1935, de Sfânta Maria, Carol al II-lea a inaugurat cazinoul din Mamaia, lucrat în 1934-1935 de Primăria Constanța după planurile lui Victor Ștefănescu - același arhite…
Lângă fosta gară din Mircea Vodă sunt îngropați peste 8.000 de militari din Primul Război Mondial: români, germani, ruși, bulgari, sârbi, austrieci și polonezi. Mulți s-au aflat pe…
Colegiul a pornit la sfârșitul secolului al XIX-lea, când Dobrogea tocmai se lega administrativ de România și orașul avea nevoie de un liceu serios pentru băieți. Clădirea pe care…
Pe Dealul Muratan, lângă Pecineaga, o cruce de piatră marchează mormântul de campanie al peste 400 de soldați germani căzuți în octombrie 1916, în luptele de la Topraisar-Muratan.…
În secolul IV, Tomis avea pe mal un depozit-terasă cu pardoseală de mozaic, legat de port. Clădirea a fost scoasă la iveală sub faleză și acoperită cu un pavilion. Vezi sute de met…
În Parcul Gării din Constanța, o fântână din anii 1970 combină metal, piatră și apă care mișcă piese. N-are un autor celebru pe plăcuță; e instalație de epocă, gândită să se roteas…
După Unirea din 1878, comunitatea greacă din Constanța a crescut (mii de oameni la 1881, cu școli și biserici proprii). Între 1920 și 1940, imobilul ăsta a fost sediul Consulatului…
La intersecția Ștefan cel Mare cu Griviței, la numărul 84, hanul din primul deceniu al secolului XX ține două fațade, zece balcoane cu fier forjat și o poartă arcuită grea. Stilul…
În 1912, înainte de război, lângă Piața Ovidiu s-a deschis Hotel Bristol: etaje cu ferestre Art Nouveau, hol de hotel de provincie cu pretenții, camere pentru negustori și ofițeri…
Pe strada Remus Opreanu, în 1912, Vasile Marinescu a deschis Hotel Bulevard, cu mână de constructor de la Constantin Gheorghiu. Parterul Art Nouveau e gândit pentru oaspeți care co…
Prefectul Remus Opreanu a vrut, imediat după 1878, un hotel pe măsură într-un oraș care tocmai intra în România. Între 1879 și 1882, Alexandru Orăscu a proiectat Hotelul Carol I: p…
Ridicat în 1896, Cherica e printre cele mai vechi hoteluri din oraș care încă primesc oaspeți. Numele vine din familia Pulcheriei Cherica, cu legături spre Dimitrie Grigore Sturdza…
În iunie 1882, Mihai Eminescu a stat zece zile la Hotel d’Angleterre, de unde privea marea și îi scria Veronicăi Micle. Pe același loc, în 1909, s-a deschis Hotel Regina, clădire A…
În iunie 1913, Ștefan Hagi Tudorache a cerut, în numele Cooperativei „Mercur”, autorizație de hotel. Lucrările, ținute între 1913 și 1916, au scos un imobil Art Nouveau cu fața spr…
În 1914, pe faleza înaltă a peninsulei, Edgar de Goue a ridicat Hotel Palace pentru lumea care urca seara la Cazino. Linia e de stațiune: ferestre late, aer de Riviere, „La Belle É…
Fotografiile obiectivelor: Wikimedia Commons sau redacție, credit pe fiecare fișă. Fără imagini de pe dobrogea150.ro.
Restrânge după categorie
Nimic găsit. Încearcă alt termen.