Ghid verificat · un loc = o fișă
51 locuri găsite cu filtrul actual.
Nu departe de Peștera Sfântului Ioan Casian, calcarul formează un semicerc natural, ca o cavea. Localnicii îi zic amfiteatru; n-are scene, n-are bilete, doar trepte de stâncă și o…
La un kilometru nord-est de Beștepe, la Piatra lui Boboc, se țin urmele unei dave getice. În literatura mai veche locul - și așezarea de lângă - apare și ca Salsovia, nume păstrat…
Bănuții Dobrogei sunt stive de calcar din Cheile Dobrogei, lângă Târgușor: discuri și plăci suprapuse care, de departe, par monede uriașe așezate una peste alta. Sunt un joc al ero…
Pe malul stâng al Dunării, la Hârșova, calcarul jurasic iese în pereti albi, tăiați de apă și de vânt. Li se zice canarale: faleze, strate vizibile, poteci de deasupra. Nu e un can…
Lângă Băneasa, spre granița cu Bulgaria, valea se strânge între pereți de calcar. Canaraua Fetii e rezervație: pădure, stâncă, poteci fără balustradă, peșteri joase pe versant. Ero…
Din Jurilovca, DJ229P te duce spre o faleză calcaroasă deasupra Razelmului. Capul Doloșman e rezervație strictă (IUCN I), în Parcul Național Delta Dunării, sit UNESCO. Suprafața pr…
Lângă faleza Tulcei, un imobil pe trei niveluri ține centrul muzeal ecoturistic al Deltei. Expoziția e interactivă: habitate de la Razim-Sinoe la podiș și la Munții Măcinului, sune…
La vreo trei kilometri de Izvoarele, pe terasa de deasupra Dunării, zidurile Sucidavei se citesc în iarbă. E fortificație romană târzie, secolele IV-VI, punct de pază pe fluviu, nu…
Cheile Dobrogei taie podișul de calcar între Târgușor și Cheia: o vale scurtă, cu pereți albi, peșteri și vegetație de stepă. Nu sunt Alpii, dar pentru Dobrogea sunt unul dintre pu…
Ostrovul Ceaplace, în complexul lagunar Razim-Sinoe, e unul dintre locurile unde pelicanii (creț și comun) cuibăresc în număr mare pe litoralul românesc. Nu e o insulă de debarcat:…
În 1972 Constanța a deschis primul delfinariu din sud-estul Europei. Face parte din Complexul Muzeal de Științe ale Naturii, alături de Acvariu, Planetariu și Microrezervație. Bazi…
Pe dealurile de la Camena, două fisuri în roca vulcanică formează o grotă de vreo opt metri, cu un bazin de apă jos. Localnicii îi zic Grota Haiducilor: s-ar fi adăpostit aici oame…
Gura Portiței e locul unde laguna Razim se deschidea - și, pe alocuri, se mai leagă - de Marea Neagră. Azi e o limbă de nisip și stuf, cu plajă sălbatică, ajunsă de obicei cu barca…
La poalele Munților Măcinului, lângă Turcoaia, o carieră de granit a fost umplută de apă după ce o explozie a spart pânza freatică. Cuveta a devenit lac: pereți abrupți, culoare ve…
Față de Capidava, pe firul Dunării de la Topalu, iese o insulă stâncoasă cu contur aproape rotund. De pe mal pare un inel de piatră. Nu are debarcader amenajat și nu se ajunge pe j…
Localnicii zic Izvorul Licuvita sau Izvorul lui Burecu. De la piatra cu cruce de la ieșirea din Beidaud, spre pădurea de lângă Sarighiol de Deal, mai sunt vreo 200 de metri pe pote…
La câțiva kilometri de Constanța, între țărm și coline, se întinde cel mai mare lac sărat din țară: peste 10 km² de apă grea, cunoscută din Antichitate pentru nămolul sapropelic. S…
Razimul (Razelm) e cel mai întins liman de pe țărmul românesc al Mării Negre, parte din complexul Razim-Sinoe. Apa e salmastră, țărmurile joase, satele - Jurilovca, Sarichioi, Enis…
La marginea pădurii Migilet, lângă Ion Corvin, o peșteră joasă e legată de tradiția că apostolul Andrei ar fi poposit aici în secolul I. Mănăstirea de deasupra s-a organizat în 194…
În anii 1980, pe Bulevardul Mamaia, lângă Delfinariu, s-a amenajat o microrezervație cu alei, un luciu de apă și țarcuri. Ai păsări din Deltă și din Dobrogea, căprioare, păuni, o z…
Țuțuiatu, cel mai înalt vârf, are 467 de metri. Atât. Munții Măcinului nu te așteaptă cu ghețari, ci cu piatră veche, pădure de stejar pufos și creste de granit pe care le faci înt…
Ieși din Babadag pe drumurile forestiere și, în câteva minute, ești pe Podișul Babadag: calcare, poieni și pâlcuri de stejar. Pădurea face parte din rezervația naturală și din situ…
Caraorman înseamnă, din turcă, „pădurea neagră”. Stă în sud-vestul Deltei, între stuf și dună, și a rămas greu de ajuns: aproape numai pe apă. Stejarii seculari, unii aplecați de v…
Între Neptun și Olimp, în spatele stațiunilor de la Mangalia, începe o pădure plantată în 1903-1906, când laguna Comorova a fost asanată și înlocuită cu pini și foioase. Înainte de…
La vreo 10 kilometri de Mangalia, pe teritoriul comunei Limanu, s-a păstrat o fâșie de pădure submediteraneană de peste 400 de hectare. O ține Ocolul Silvic Murfatlar. E rezervație…
Pe grindul de nisip dintre brațe, Letea a devenit rezervație în 1938, când s-a protejat întâi Hașmacul Mare. De atunci aria a crescut la peste 5.200 de hectare, din care cam 2.825…
Lacul Tăbăcărie leagă Tomis Nord de drumul spre Mamaia, cu City Park Mall pe o latură. În jurul apei, între anii 1960 și 1980, a fost întins un parc de cartier cu alei, poduri și p…
Pe versantul Văii Urluia, lângă Aliman, o grotă de vreo 14 metri are trei guri - două laterale și una principală. Localnicii i-au zis Casa Hoților: forma arată ca un adăpost, iar p…
Peștera Craniilor se află în arealul Cheilor Dobrogei, lângă Cheia. Numele vine din descoperiri arheologice: resturi umane care au dat locului o reputație mai degrabă de sit decât…
La nord-est de Gura Dobrogei, peștera La Adam e un gol în calcar, cercetat pentru fauna de pleistocen și pentru urme de locuire paleolitică. S-au scos oase de urs de cavernă și pie…
Lângă Cheia, în calcarele de pădure, o galerie scurtă dă un izvor - de aici numele. Apa iese rece, vizibilă la gură. Înăuntru sunt câteva încăperi joase, fără instalație. E un popa…
Între Slava Cercheză și Ciucurova, în dealurile din Tulcea, peștera La Varlan se atinge pe drumuri de pământ și poteci. E carst cu săli și îngustări, pereți de calcar, fără amenaja…
Lângă Dobromir, o peșteră joasă adăpostește colonii de lilieci. Temperatura e constantă, umiditatea mare - exact ce le trebuie iarna și vara. De aici îi vine și numele. Nu e amenaj…
Lângă Mangalia, galeriile de la Limanu însumează între 3.200 și 4.000 de metri - cea mai lungă rețea carstică din Dobrogea. Nu e un tunel spre Bulgaria și nu e un oraș subteran; e…
În 1986, speologul Cristian Lascu a descoperit lângă Mangalia o peșteră închisă de circa 5,5 milioane de ani. Aerul e sărac în oxigen, bogat în dioxid de carbon și hidrogen sulfura…
Ioan Casian, teolog de secol IV-V născut în Dobrogea, e legat de o peșteră de lângă satul Casian. Tradiția spune că s-a retras aici înainte de drumurile în Egipt și la Marsilia. Go…
Din Greci, triunghiul roșu trece pe la centrul de informare al Parcului Național Munții Măcinului și urcă valea Ditcovei până la blocurile de granit numite Pietrele Mariei. Sunt pe…
Sub faleza Cazinoului, Plaja Modern e cea mai la îndemână fâșie de nisip din oraș. Ajungi pe jos din peninsulă, fără să iei autobuzul spre Mamaia. Are sector cu șezlonguri și porți…
În nordul Constanței, aproape de zona universitară, Tataia era, în interbelic, plaja celor care nu mergeau la Mamaia. Lângă ea, în 1914, căpitanul Al. Șteflea a amenajat un parc; n…
Numele Trei Papuci vine, zic localnicii, de la o cârciumă veche de pescari, nu de la o pereche uitată pe nisip. Plaja stă între Faleză Nord și Modern: nisip, apoi stâncă și o falez…
Între Topalu și Tichilești, malul drept al Dunării taie un recif din Jurasicul superior. Calcarul e plin de urme de scoici și corali de acum peste 140 de milioane de ani. Nu e amen…
Pe dealurile de lângă Enisala înflorește, scurt, bujorul de stepă ( Paeonia peregrina ). Nu e aceeași rezervă cu Dealul Bujorului de la Ciucurova: e versantul de deasupra lagunei,…
Valea Oilor, tot pe la Ciucurova, protejează un pâlc de liliac sălbatic (Syringa vulgaris). Nucleul are circa 0,15 hectare; cu zona tampon ajungi la 0,35. În județul Tulcea, liliac…
Între 2 Mai și granița cu Bulgaria, acvatoriul de la Vama Veche acoperă cam 5.000 de hectare: 7 km de coastă, până la izobata de 40 de metri. Protejarea a început în anii 1980, pri…
Rezervația de la Beidaud acoperă 1.121 de hectare din Podișul Nord-Dobrogean: păduri de silvostepă, poieni, stâncă, habitate uscate. E loc de drumeție și de păsări, nu de drum asfa…
Pe versantul sudic al dealului de la Ciucurova, vreo 50 de hectare păzesc bujorul românesc (Paeonia peregrina), trecut în Lista roșie. Între stejari, carpen, frasin, corn și păduce…
Grindul Chituc tăie vreo 27 de kilometri între laguna Sinoe și mare. Lățimea umblă între un kilometru și jumătate și peste doi, după cum a așezat nisipul Dunării și al curenților.…
Lângă Topolog, în Tulcea, pădurea stă departe de traseele bătute ale Deltei. Se ajunge pe drumuri locale, apoi pe poteci. Stejari și frasini țin umbră deasă; solul e uscat, tipic p…
În nordul județului Constanța, lângă Casimcea, valea taie dealurile în pante scurte și versanți goi. Mahomencea nu are poartă de rezervație și nu are panouri. Ajungi pe drumuri com…
Între Medgidia, Murfatlar și comuna Valu lui Traian, câmpia nu e dreaptă: o linie lungă de pământ și, pe alocuri, de piatră taie Dobrogea de la Dunăre spre mare. Nu e un accident d…
Fotografiile obiectivelor: Wikimedia Commons sau redacție, credit pe fiecare fișă. Fără imagini de pe dobrogea150.ro.
Nimic găsit. Încearcă alt termen.