Ghid verificat · un loc = o fișă
21 locuri găsite cu filtrul actual.
La un kilometru nord-est de Beștepe, la Piatra lui Boboc, se țin urmele unei dave getice. În literatura mai veche locul - și așezarea de lângă - apare și ca Salsovia, nume păstrat…
Din Jurilovca, DJ229P te duce spre o faleză calcaroasă deasupra Razelmului. Capul Doloșman e rezervație strictă (IUCN I), în Parcul Național Delta Dunării, sit UNESCO. Suprafața pr…
Lângă faleza Tulcei, un imobil pe trei niveluri ține centrul muzeal ecoturistic al Deltei. Expoziția e interactivă: habitate de la Razim-Sinoe la podiș și la Munții Măcinului, sune…
Ostrovul Ceaplace, în complexul lagunar Razim-Sinoe, e unul dintre locurile unde pelicanii (creț și comun) cuibăresc în număr mare pe litoralul românesc. Nu e o insulă de debarcat:…
Pe dealurile de la Camena, două fisuri în roca vulcanică formează o grotă de vreo opt metri, cu un bazin de apă jos. Localnicii îi zic Grota Haiducilor: s-ar fi adăpostit aici oame…
Gura Portiței e locul unde laguna Razim se deschidea - și, pe alocuri, se mai leagă - de Marea Neagră. Azi e o limbă de nisip și stuf, cu plajă sălbatică, ajunsă de obicei cu barca…
La poalele Munților Măcinului, lângă Turcoaia, o carieră de granit a fost umplută de apă după ce o explozie a spart pânza freatică. Cuveta a devenit lac: pereți abrupți, culoare ve…
Localnicii zic Izvorul Licuvita sau Izvorul lui Burecu. De la piatra cu cruce de la ieșirea din Beidaud, spre pădurea de lângă Sarighiol de Deal, mai sunt vreo 200 de metri pe pote…
Razimul (Razelm) e cel mai întins liman de pe țărmul românesc al Mării Negre, parte din complexul Razim-Sinoe. Apa e salmastră, țărmurile joase, satele - Jurilovca, Sarichioi, Enis…
Țuțuiatu, cel mai înalt vârf, are 467 de metri. Atât. Munții Măcinului nu te așteaptă cu ghețari, ci cu piatră veche, pădure de stejar pufos și creste de granit pe care le faci înt…
Ieși din Babadag pe drumurile forestiere și, în câteva minute, ești pe Podișul Babadag: calcare, poieni și pâlcuri de stejar. Pădurea face parte din rezervația naturală și din situ…
Caraorman înseamnă, din turcă, „pădurea neagră”. Stă în sud-vestul Deltei, între stuf și dună, și a rămas greu de ajuns: aproape numai pe apă. Stejarii seculari, unii aplecați de v…
Pe grindul de nisip dintre brațe, Letea a devenit rezervație în 1938, când s-a protejat întâi Hașmacul Mare. De atunci aria a crescut la peste 5.200 de hectare, din care cam 2.825…
Între Slava Cercheză și Ciucurova, în dealurile din Tulcea, peștera La Varlan se atinge pe drumuri de pământ și poteci. E carst cu săli și îngustări, pereți de calcar, fără amenaja…
Din Greci, triunghiul roșu trece pe la centrul de informare al Parcului Național Munții Măcinului și urcă valea Ditcovei până la blocurile de granit numite Pietrele Mariei. Sunt pe…
Pe dealurile de lângă Enisala înflorește, scurt, bujorul de stepă ( Paeonia peregrina ). Nu e aceeași rezervă cu Dealul Bujorului de la Ciucurova: e versantul de deasupra lagunei,…
Valea Oilor, tot pe la Ciucurova, protejează un pâlc de liliac sălbatic (Syringa vulgaris). Nucleul are circa 0,15 hectare; cu zona tampon ajungi la 0,35. În județul Tulcea, liliac…
Rezervația de la Beidaud acoperă 1.121 de hectare din Podișul Nord-Dobrogean: păduri de silvostepă, poieni, stâncă, habitate uscate. E loc de drumeție și de păsări, nu de drum asfa…
Pe versantul sudic al dealului de la Ciucurova, vreo 50 de hectare păzesc bujorul românesc (Paeonia peregrina), trecut în Lista roșie. Între stejari, carpen, frasin, corn și păduce…
Lângă Topolog, în Tulcea, pădurea stă departe de traseele bătute ale Deltei. Se ajunge pe drumuri locale, apoi pe poteci. Stejari și frasini țin umbră deasă; solul e uscat, tipic p…
La ieșirea din Nicolae Bălcescu, unde asfaltul se lasă în iarbă, stă o bancă vopsită galben. Se vede de departe; de-aia s-a umplut de fotografii. Nu e monument. E loc de stat zece…
Fotografiile obiectivelor: Wikimedia Commons sau redacție, credit pe fiecare fișă. Fără imagini de pe dobrogea150.ro.
Restrânge după categorie
Nimic găsit. Încearcă alt termen.